Textul proiectului se încheia cu o amenințare necamuflată la adresa Chișinăului: „Tuturor trebuie să le fie clar că Federația Rusă, ca garant al reglementării conflictului transnistrean, al păcii și calmului pe Nistru, nu va permite ca cetățenii și compatrioții săi să fie îngenuncheați”. De ce se răstește, de ce amenință Moscova? Cine îi pune în genunchi pe transnistreni? Au trecut patru ani de când a fost inițiat controlul comun la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk și deputații ruși ar fi trebuit să se împace cu această procedură legitimă din partea Republicii Moldova. Iar în ce privește circulația mașinilor, transnistrenii pot folosi numerele „neutre”, pe care le-au acceptat, conform protocolului „Berlin plus”. Controlul comun moldo-ucrainean anulează Transnistria, susține că comentatorul politic Nicolae Negru. Deși tot declară că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova, Moscova se opune cu înverșunare controlului comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De ce își bagă nasul unde nu-i fierbe oala, fiind vorba de o chestiune legitimă a două state suverane? Fiindcă în felul acesta, cu ajutorul Ucrainei, Republica Moldova controlează intrările și ieșirile de pe teritoriul său și anulează „statalitatea transnistreană”, o transformă într-o ficțiune”, scrie ZIARUL NAȚIONAL.

Duma de Stat promite transnistrenilor cetățenie rusă în regim simplificat și legătură aeriană direct la Tiraspol, titrează GAZETA DE CHIȘINĂU. În debutul campaniei electorale din R. Moldova, Duma de Stat a Federației Ruse nu se limitează la declarații ce condamnă o pretinsă intenție de „blocadă” a Transnistriei din partea Chișinăului și Kievului. Parlamentarii de la Moscova pregătesc o nouă simplificare a procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea separatistă transnistreană și chiar vorbesc despre o „redeschidere a legăturilor aeriene cu Tiraspolul”. Declarația îi aparține lui Konstantin Zatulin, un cunoscut susținător al separatismului din Transnistria. În acest context, liderul regimului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a și mulțumit Rusiei pentru declarația care a determinat Guvernul de la Chișinău să amâne, în regim de urgență, introducerea controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere de la Cuciurgan până la 31 decembrie 2021, deși inițial acesta urma să fie aplicat începând cu data de 1 iulie, notează publicația.

„Spectacolul politic Biden-Putin trebuie urmărit atent și de la Chișinău, scrie Alina Radu, într-un editorial din ZIARUL DE GARDĂ, deoarece lumile celor doi poli se întâlnesc acolo unde e hotarul NATO, iar R. Moldova e anume la acest hotar… Dacă Ucraina se apropie de NATO, iar România e deja un aliat activ al blocului Nord-Atlantic, poate R. Moldova să rămână nealiată în mijlocul acestor 2 state? Desigur că poate și chiar îi va reuși, dacă va rămâne coruptă și opacă, precum e tot ținută de liderii ei de 30 de ani… Toată viața sa Republica Moldova a fost un stat neutru în Constituție, iar în realitate un stat ocupat de o armată străină. Toți 30 de ani Moldova a fost un stat foarte corupt. Câte zeci de ani îi mai trebuie Moldovei să devină neutră și integră cu adevărat? Moldova nu se mai poate vindeca singură, căci cetățenii ei aleg să plece decât să mai ofere încredere guvernelor corupte. Iar guvernele corupte rămân, căci e singura lor posibilitate de a scăpa de pedepse – să țină instituțiile captive. La moment, relația dintre staționarea ilegală a armatei ruse și staționarea ilegală a corupților pare să fie firească. Armata de corupți nu e doar în regiunea transnistreană, e peste tot… Ar trebui Moldova să-și complice viața și să aleagă vectorul NATO? Cetățenii ei deja au ales: majoritatea migranților moldoveni sunt în state NATO, majoritatea remitențelor vin din state NATO, iar datele cu privire la exporturile moldovenești arată aceleași preferințe: statele UE și ale NATO sunt destinația majoră a mărfurilor noastre”, punctează Alina Radu în ZIARUL DE GARDĂ.

„Bătălia electorală din Republica Moldova dintre partida proeuropeană și cea prorusească este reflectată și în procesul de organizare a secțiilor de vot – blocul PSRM-PCRM mizând pe votul transnistrenilor, iar PAS pe votul celor plecați la muncă în Europa – diaspora. În această luptă a fost atrasă și autoritatea electorală, care a încercat să reducă posibilitatea diasporei de a-și exprima votul, scrie VERIDICA.RO. Partidele pro-europene – în special PAS – au speranțe mari legate de votul diasporei, în condițiile în care cei 263 de mii de alegători care au votat la ultimul scrutin au reprezentat aproximativ 16% din voturi. E un procent suficient de mare pentru a decide învingătorii alegerilor și a le da un avantaj important partidelor pro-europene, de dreapta, care sunt preferate de diasporă. Pe de altă parte, există un potențial uriaș pentru stânga în Transnistria – în regiune sunt 250 de mii de persoane cu drept de vot și cu cât sunt mai mulți cei care vor merge la urne, cu atât mai mult crește posibilitatea ca stânga să poată contra-balansa voturile din diasporă. Dacă iese la vot, Transnistria are potențialul de a împiedica apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. E puțin probabil ca mobilizarea să fie chiar de la aceste alegeri suficient de puternică pentru a anula votul din diasporă. Dar e clar că, în ultimii ani, bătălia pentru orientarea geostrategică se poartă tot mai mult între regiunea separatistă de sorginte sovietică și diaspora occidentalizată”.