Tot în acest număr găsiți ultima parte a investigației despre hoții de păduri. Reporterii ZdG au discutat cu zeci de pădurari, șefi de ocoale silvice, șefi de întreprinderi, dar și cu oameni care lucrează la negru în păduri, fiind implicați și în tăieri ilegale. Jurnaliștii au aflat cum se fură, de fapt, pădurile, și explică în detalii schemele aplicate de hoții de păduri.

Tot în Ziarul de Gardă găsiți și un articol despre decizia Curții Supreme de Justiție în legătură cu secțiile de vot care urmează să fie deschise în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. După două săptămâni de procese în instanțele de judecată și după opt ore de consultări între membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), CEC a mărit cu patru numărul de secții de vot care urmează să fie deschise în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Mai exact, CEC a emis o hotărâre prin care anunță că peste hotarele țării vor fi amenajate 150 de secții și nu 190, cum se cerea anterior. Într-un comentariu pentru ZdG, Dorin Cimil, președintele CEC, a menționat că cele 150 de secții de vot „au fost avizate de MAEIE”.

„Diaspora oricum va ieși la vot! Aceasta va fi cea mai crudă pedeapsă și SFĂRȘITUL lui Dodon” – titrează Ziarul Național. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, ar fi dat indicații ca la alegerile parlamentare din 11 iulie curent să nu fie deschise 191 de secții de votare, așa cum a recomandat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). Pentru că a procedat așa, va fi pedepsit dur de cetățenii moldoveni de peste hotare, consideră vicepreședintele PAS, Sergiu Litvinenco. Potrivit parlamentarului, deschiderea a 150 de secții de votare e o decizie mai bună decât 139 sau 146, dar este inexplicabil cum reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) s-au împotrivit din răsputeri să ofere acces la cât mai mulți moldoveni să voteze.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate scoate de la naftalină toate hibele mai noi și mai vechi ale Republicii Moldova. Una dintre acestea este participarea transnistrenilor la alegerile naționale, citim într-o analiză IPN. Nimeni nu pune la îndoială că cetățenii moldoveni domiciliați în stânga Nistrului trebuie să aibă posibilitatea să participe la alegerile naționale. Totuși, există un șir de probleme, create de liderii transnistreni, care îngreunează participarea cetățenilor din regiune la alegeri. Printre impedimente figurează neadmiterea deschiderii secțiilor de votare în stânga Nistrului și îndoctrinarea propagandistică extrem de agresivă a cetățenilor împotriva Republicii Moldova. În aceeași ordine de idei, pentru ca efectul spălării pe creier să nu fie cumva afectat, concurenților electorali, înregistrați de Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova, le este interzisă comunicarea directă cu alegătorii din stânga Nistrului. Autorul aduce în acest sens exemplul Alianței pentru Unirea Românilor, căreia militarii transnistreni nu i-au permis intrarea pe teritoriul din stânga Nistrului. IPN amintește că, până la alegerile parlamentare din februarie 2019, votarea transnistrenilor reprezenta o problemă de rutină. Primul care și-a propus să exploreze masivul de voturi transnistrene a fost ex-coordonatorul executiv al puterii din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc. Eforturile acestuia au făcut ca la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 participarea transnistrenilor să crească de aproximativ 4 ori, până la peste 37 mii! Acest lucru s-a întâmplat datorită diplomației oligarhice, care i-a permis să înregimenteze doi deputați independenți, cvasianonimi, aleși cu votul masiv al transnistrenilor. Pentru a realiza această performanță, alegătorii au fost transportați organizat la secțiile de votare, existând dovezi că au fost și plătiți. PSRM a încercat să dezvolte inovația electorală a lui Plahotniuc la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, dar asta nu l-a ajutat pe Igor Dodon. Și în actuala campania electorală miza pe transnistreni este foarte mare, notează IPN.

Cum își plătește Platon polițele pentru libertate, reține Gazeta de Chișinău, care observă că afaceristul Veaceslav Platon a devenit foarte activ după ce, la finele lunii mai, procurorii și-au retras toate acuzațiile din dosarul în care acesta fusese condamnat la 18 ani cu executare. După ce s-a văzut scăpat de învinuiri, Platon i-a trecut pe plan secund pe dușmanii săi declarați, Vladimir Plahotniuc și Viorel Morari, și i-a declarat deschis război președintei Maia Sandu, aruncând promisiuni în spațiul public că va demonstra că „regina este goală”. Motivul care l-a făcut pe afacerist să înceapă războiul cu Maia Sandu a fost o declarație făcută de aceasta în care spunea că „gruparea lui Platon reprezintă un pericol pentru securitatea statului” și le cerea procurorilor „să-și analizeze bine deciziile”. Deși despre gruparea lui Platon se vorbește de vreo 30 de ani, acesta fiind supranumit raiderul nr. 1 din CSI, iar despre achitarea sa s-au pronunțat dur mai mulți politicieni, Platon i-a declarat război doar Maiei Sandu, în plină perioadă electorală. Aceasta ne face să credem că afaceristul a ajuns să plătească polițele pentru libertatea sa, iar în urma războiului declarat Maiei Sandu au de câștigat socialiștii, scrie publicația. Mai multe surse susțin că miza principală a PSRM în alegerile anticipate este de a nu admite ca PAS să obțină majoritatea parlamentară, scrie Gazeta de Chișinău.