Ziarul de Gardă observă că suntem la început de an „cu un alt președinte, dar cu același Parlament și Guvern anti-Maia, controlate de Dodon și de platforma parlamentară Șor-Sîrbu și cu aceeași moștenire, foarte peticită, lăsată de Dodon. 2021 pentru Maia Sandu este anul de probă, scrie editorialistul Petru Grozavu. Nu va fi un an ușor și nici un mandat ușor, dar potrivit autorului șansele Maiei Sandu de a merge înainte rămân mari: are în spate votul solidar al cetățenilor, sprijinul, deja declarat, al partenerilor strategici, iar, în caz de nevoie, îl va avea, cu siguranță, și pe cel al „Parlamentului Străzii”. Totodată, autorul apreciază că Maia Sandu a început să refacă ceea ce a reușit în 4 ani să strice cel mai mult Igor Dodon: relațiile cu vecinii. În același timp, Ziarul de Gardă atenționează că Ucraina nu e România. În relațiile cu Ucraina trebuie să măsurăm de 10 ori. Totul. Și totul, de la început. Altfel riscăm să eșuăm”.

„Chișinăul și Kievul au intrat într-o nouă perioadă a dialogului prezidențial, scrie și Gazeta de Chișinău. Pe de o parte, între Maia Sandu și Volodymyr Zelensky există o relație specială, ce poate fi fructificată în condițiile în care șeful statului moldovenesc va obține un guvern și un parlament loial. Pe de altă parte, Moldova și Ucraina trebuie să rezolve două probleme sensibile – chestiunea identitară (moldoveni-români), care implică Moldova, România și Ucraina, și catastrofa ecologică pe Nistru”. Acestea sunt considerațiile expertului în domeniul securității Sergiy Gerasymchuk, expuse într-un interviu realizat de Ilie Gulca.

Din același interviu aflați de ce nici Petro Poroshenko și nici Volodymyr Zelensky nu au vrut să vorbească cu Igor Dodon, când acesta era președinte și la ce am putea să ne așteptăm în relațiile dintre cele două state după alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Cu titlu de noutate, în ediția de vineri a Gazetei de Chișinău puteți lectura și o pagină de satiră și umor unde sunt inserate în temei epigrame și proză scurtă umoristică, pagină care va continua să apară în fiecare ediție.

”Bătălia mare, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, se va da între două opțiuni de civilizație diametral opuse - între europeniști și adepții "lumii ruse", scrie analistul politic Anatol Țăranu, într-un comentariu pentru Ziarul Național despre viitoarele alegeri. Victoria finală va fi determinată de capacitatea de mobilizare a segmentului său electoral de către fiecare din cele două partide geopolitice din R. Moldova. Autorul  scrie despre necesitatea participării partidei europeniste la alegerile parlamentare anticipate prin organizarea forțelor în două coloane electorale, dintre care una pe o platformă ideologică distinct românească. Doar în așa fel partida europenistă va fi capabilă să mobilizeze plenar tot segmentul său electoral, eterogen din punct de vedere ideologic, să formeze în viitorul parlament o majoritate parlamentară și un guvern al europenizării R. Moldova. Punctul slab al acestui algoritm electoral rezidă în lipsa unui proiect de coeziune al flancului politic românesc, în lipsa căruia blocul electoral unionist nu poate să se constituie. În condițiile când celălalt flanc al partidei europeniste cu certitudine se va coagula în jurul partidului PAS, proiectul de unificarea a flancului românesc devine de importanță vitală pentru opțiunea europeană a R. Moldova”, scrie Anatol Țăranu.

Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, nu este reținut și condamnat, deoarece „nu există voință politică” în acest sens, spune fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Întrebat dacă pe timpul șefii sale la MAI a înaintat vreun demers la Procuratură în acest sens, Alexandru Jizdan a spus că răspunsul e în Codul de Procedură Penală. În 30 de ani ce s-a schimbat? Atunci când am fost eu ministru s-a procedat altfel decțt atunci? Eu vă spun deschideți Codul și haideți să vedem cine este responsabil de acest domeniu, numai nu Ministerul Afacerilor Interne! ”. Jurnal.md amintește că la sfârșitul lunii iulie fostul președinte al RM, Igor Dodon, s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste la reședința de stat de la Condrița, iar atunci l-a numit „președinte al Transnistriei”.