Jurnaliștii de la Europa Liberă se întreabă „De ce Gazprom șantajeză Republica Moldova?”. Într-un material de analiză, experții citați spun că chiar dacă neagă cu orice ocazie că ar folosi pârghia gazelor ca instrument de presiune pe plan internațional, acum, Rusia, în mod evident, încearcă să obțină dividende pe mai multe direcții, dividende specifice în cazul fiecăreia dintre țările vizate de actuala criză a gazelor din întreaga Europă. În cazul Republicii Moldova, este vorba despre presiuni exercitate asupra guvernării PAS și președintei Maia Sandu, după ce aceștia au eliminat de la guvernare partidele susținute de Kremlin, afirmă expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk. Deputatul Oazu Nantoi consideră că actuala criză a gazelor este o moștenire a guvernărilor corupte ale Republicii Moldova de la independență încoace. Deputatul amintește că nici guvernarea precedentă nu a făcut nimic pentru a diversifica sursele de energie și opțiunile de livrare a acesteia.

Ziarul de Gardă oferă detalii despre „Vioara depistată pe Aeroportul Chișinău care ar valora două milioane de euro, păstrată de organul vamal, iar violonista Alexandra Conunova, cercetată pentru tentativă de contrabandă”. Vioara depistată pe Aeroportul Chișinău, care ar valora două milioane de euro, era dată în folosință violonistei Alexandra Conunova și aparține unui maestru din Elveția. Publicistul Gheorghe Erizanu scrie că vioara i-a fost împrumutată Alexandrei, considerată una dintre cele mai bune violoniste ale lumii „în semn de respect și apreciere pentru talent”. Erizanu susține că Stradivariusul, găsit de vameșii moldoveni, este cu acte și costă, într-adevăr, cca 2 milioane de euro.  Ministrul Culturii, Sergiu Prodan susține însă că „Alexandra deține această vioară legal și în scurt timp dovezile de confirmare vor fi prezentate”. „Este o confuzie regretabilă și un exces de zel. Ministerul Culturii este în contact cu Alexandra și întreprinde toate eforturile pentru a lămuri cât mai repede posibil situația”, notează publicația.

Rise Moldova publică o nouă investigație, de această dată despre Războiul bancar: Țopa versus Plahotniuc. Jurnaliștii de investigație pornesc ancheta de la un offshore din Belize, numele căruia face parte din istoria atacurilor de tip raider din sistemul bancar din ultimele două decenii, a avut încă de la fondare un singur beneficiar – omul de afaceri Viorel Țopa.  Anume prin acest offshore, Țopa a intrat în 2005 în acționariatul Victoriabank împreună cu alte patru companii, printre beneficiarii cărora era și Vladimir Plahotniuc. „Atunci nimeni nu știa cine e Plahotniuc și de ce e capabil.” Ulterior, Țopa a fost lăsat fără acțiuni. I-a rămas în schimb offshorul din Belize, care încă luptă în instanță pentru a recupera o parte din active, inclusiv acțiunile de la Victoriabank.

Ziarul Național aduce în discuție o dispută între unii membri ai bisericii și actuala guvernare. Episcopul Marchel și preoții Eparhiei de Bălți și Fălești, care anterior au ponegrit-o pe Maia Sandu în ultimul hal, au decis să nu le permită reprezentanților actualei guvernări să mai calce pragul bisericii. Preoții au reluat retorica PSRM, scrie Ziarul Național. Astfel, reprezentanții Eparhiei de Bălți și Fălești au decis să nu le mai permită reprezentanților actualei guvernări să mai calce pragul bisericilor din subordine, deoarece au aprobat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Despre acest subiect vorbește și jurnalista Alina Radu de la Ziarul de Gardă, în editorialul intitulat „Mitropolitul și femeile”. Ea se întreabă „cum de a ajuns Mitropolia să nu condamne pe cei care bat femeile și copiii, pe cei care molestează sau abuzează sexual copiii, or pe cei care omoară pietonii pe pietonală, pe cei care vând arme și fac uz de ele, pe cei care organizează vânători în Pădurea Domnească și se împușcă între ei, pe cei care fură din banii publici și lasă pensionarii să moară de foame? De ce a ales Mitropolia să condamne anume această convenție?”

În final, jurnalista spune că este sigură că există preoți care țin la acest stâlp al Bisericii – femeile, și dorindu-și să aibă enoriașe sănătoase, împlinite spiritual, le susțin tocmai atunci când viața și sănătatea le e în pericol. „Probabil, preoții ar putea atrage la Biserică și bărbații violenți, rămași și ei singuri în fața unor probleme cronice: migrația, alcoolismul, dificultățile psihologice, de comunicare, șomajul, sărăcia, stereotipurile. Sunt atâtea probleme care afectează bărbații și Biserica este considerată o parte a comunității care nu judecă, ci ajută pe cei mai slabi”, concluzionează jurnalista.