Victor Chirilă îi atrage atenția domnului Frattini, că nu vom construi niciodată un viitor luminos comun cu regiunea transnistreană, oferind un „carte blanche” infractorilor drepturilor omului? Ce fel de mesaj trimite Republicii Moldova cetățenilor săi din regiunea transnistreană, evitând să le apere drepturile omului până când va fi realizată o soluționare politică finală a conflictului? se întreabă președintele Asociației de Politică Externă de la Chișinău. Poate un stat care se eschivează să apere drepturile cetățenilor săi să inspire încredere? Putem noi, cetățenii Republicii Moldova, să avem încredere într-un astfel de stat? Potrivit lui Victor Chirilă, mai devreme sau mai târziu, un astfel de stat va eșua lamentabil, deoarece, după cum a spus-o la timpul său Cicero: „speranța de a scăpa nepedepsit este cel mai mare stimulent pentru viciu”. Or, un stat construit pe viciu nu poate avea niciodată un viitor luminos, dimpotrivă, este sortit să aibă un viitor vicios, conchide autorul.

Dodon, criticat de Krasnoselskii pentru acțiuni inconsecvente cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, titrează Adevărul. Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta inițial a spus că vede soluționarea conflictului prin federalizare, apoi președintele și-ar fi schimbat opinia. Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederații, ca în final șeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria.  Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chișinăului, decât recunoașterea independenței.

Petru Grozavu subliniază în editorialul său din Ziarul de Gradă că cu Putin președinte la Moscova și Dodon președinte la Chișinău nu va fi simplu. Dodon e un președinte slab și slugarnic, iar Putin are încă multe pretenții față de R. Moldova. Planul Narîșkin pentru Moldova rămâne în vigoare. Autorul amintește că luni, la Chișinău, a sosit într-o vizită de două zile viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, unul dintre misionarii lui Putin pentru R. Moldova. Comunicatele de presă mare lucru nu au spus despre vizită și despre rezultate, cu excepția faptului că Rusia l-a recuperat pe socialistul Andrei Neguță, ambasadorul R. Moldova în Rusia, rechemat în decembrie 2017 acasă, de Plahotniuc. Neguță este considerat o achiziție bună pentru Moscova. Dacă e așa, Karasin nu a plecat la Moscova cu mâna goală. Noi ce avem de câștigat din asta? Se întreabă Petru Groavu.

Nicolae Negru scrie că oficiul Federal German pentru Afaceri Externe finanțează, de dragul nostru, un proeict special: „Consolidarea identității naționale în Republica Moldova în contextul asocierii cu Uniunea Europeană”. Concluzia principală a studiului e ca o gaură în cer: societatea noastră e divizată „de-a lungul unor direcții etnice și lingvistice” din cauza politicienilor, a discursurilor politice „intemperate” și a „lipsei de cunoștințe despre diferite comunități etnice”, în pofida „istoriei de secole de relații interetnice armonioase” și a unui „nivel ridicat de toleranță interetnică și acceptare mutuală la nivel local”.

În opinia autorului Germania ar putea face mai mult pentru procesul de „limpezire” decât plăti niște studii cu rezultate prestabilite. Ea ar putea deschide ușa UE pentru Republica Moldova, ceea ce ar rezolva pe loc o bună parte a problemelor legate de „coeziune” și „identitate națională”. Evident, dacă face aceasta, Berlinul riscă să supere foarte tare Moscova, conchide Nicolae Negru.