Și tot ZdG oferă ”Detalii din CV-urile celor 16 pretendenți la funcția de procuror general”. Șapte avocați, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Național Anticorupție și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general. Inițial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși (…). Concursul pentru funcția de procuror general are loc în condițiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneția urmează să examineze solicitarea președintelui Curții Constituționale, fostul deputat socialist Vladimir Țurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul, amintește ZdG.  Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiției, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internațional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boțan – director executiv al Asociației Obștești „Asociația pentru Democrație Participativă”, Dumitru Postovan – expert național desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general, mai noteză sursa citată.

Portalul Anticorupție.md îl citează pe șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care afirmă despre dosarele pe numele fostului lider al PDM, Vlad Plahotniuc: „Anterior, nimeni nu risca să prezinte informații împotriva lui”. Potrivit lui, în perioada în care la guvernare se afla Partidul Democrat exista un control asupra mai multor instituții de stat și nimeni nu ar fi riscat să prezinte informații împotriva fostului lider al PD, Vlad Plahotniuc, pentru că ar fi rămas imediat fără funcție. Morari a explicat de ce dosarele penale pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari au fost pornite abia după ce Plahotniuc a plecat din țară. Potrivit lui, informațiile prezentate în raportul Kroll nu erau suficiente pentru a porni un dosar penal pe numele lui Plahotniuc.

Moldova.org publică un reportaj de la Adunarea Judecătorilor, de vineri, 25 octombrie. ”Săptămânile trec, dar conflictele din interiorul sistemului judecătoresc nu se aplanează. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se adună, iar ședințele nu încep. „Nu s-a adunat numărul necesar” - aud ei de fiecare dată. Cine câștigă și cine pierde în urma acestei situații și cât de mult aceste neînțelegeri stagnează reformele din sistem? Cum poate fi interpretată o lege și cât de mult pot speria unele ridicări de imunitate?” – sunt întrebările la care încearcă să răspundă jurnaliștii.

TV8 notează că cea mai scumpă deplasare a angajaților Ministerului Educației Culturii și Cercetării din ultimii aproximativ trei ani a costat bugetul de stat 212 730 de lei sau aproximativ 11 mii de euro. Aceasta a fost făcută în Japonia, cu circa un an în urmă, de către ministra de atunci a Educației Monica Babuc și șefa Direcției politici în domeniul cercetării și inovării, Tatiana Moraru, arată un raport al deplasărilor efectuate de funcționarii MECC peste hotare, în perioada anilor 2017-2018 și în primele nouă luni ale anului 2019.

Cotidianul scrie că peste 2 milioane de lei ar putea cheltui autoritățile pentru a cumpăra Parlamentului patru automobile noi, fabricate în anul 2019. Datele portalului e-licitatie.md arată că Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a demarat o licitație publică pentru a achiziționa patru automobile noi. Procurarea acestor autovehicule nu se regăsește în Planul de achiziții al Parlamentului pentru anul 2019.