Nicolae Negru compară în Ziarul Național,  Kazahstanul cu o cutie neagră. Nu se știe bine ce e în interiorul ei, dar se vede clar unde a căzut: în mâinile lui Putin, care a trimis, la solicitarea președintelui kazah Kasym Jomart Tokaev, circa 3 000 de „pacificatori” pentru a „stabiliza” țara vecină, cu o graniță comună de 7 600 km. Iar acolo unde intră „pacificatorii” ruși, procesul de „pacificare” durează. De unde au apărut „bandele teroriste”, cine a stat în spatele tinerilor kazahi care au recurs la violență, la banditism, au atacat aeroportul, primăria, reședința prezidențială din Almatî e o enigmă asemănătoare celei de la protestele din 7 aprilie 2009, în Chișinău, mai observă publicitul, dar potrivit acestuia,  rezultatul vorbește de la sine: Nazarbaev, vulpoiul, care a dus de nas, timp de 30 de ani, Moscova, este înlăturat de la putere. Tokaev, absolvent MGIMO, fost diplomat sovietic, devine președinte real, trupele ruse se află în Kazahstan, iar un deputat, cu nume kazah, din Duma de Stat a Rusiei, propune un referendum de unire a Kazahstanului cu „patria istorică - Rusia”, fiindcă „Asia Mijlocie este pământ rusesc”.

Gazeta de Chișinău reține opinia lui Andrei Gurkov, comentator al Deutsche Welle. Acesta  apreciază situația din Kazahstan  dintr-o altă perspectivă. „Oricare ar fi evoluțiile ulterioare ale evenimentelor din Kazahstan, acestea au diminuat pericolul declanșării unei operațiuni militare de proporții pe teritoriul Ucrainei. Kremlinul este acum silit să țină cont de riscurile situației interne din Rusia. Fragilitatea acesteia ar trebui, inevitabil, să tempereze poftele celor care visează să îngenuncheze Ucraina și să dea astfel o lecție Occidentului”, a punctat analistul de la Deutsche Welle.

Ecoul protestelor din Kazahstan au ajuns și la Chișinău, remarcă istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru într-un interviu pentru Europa Liberă.  Scumpirea drastică a gazelor a oferit prima lecție a anului care începe. : în Almaty, protestatarii, revoltați de dublarea bruscă a prețului la gaze, au atacat, diverse instituții ale statului, au formulat un set de cerințe politice, nelipsind din peisaj nici profitorii de ocazie. Ecoul acestor proteste din Asia Centrală, a ajuns și la Chișinău, unde președinta Maia Sandu a convocat de urgență Consiliul Suprem de Securitate pentru a lua în dezbatere aceeași problemă a prețului la gazele pentru consumatori, preț care nu se mai oprește din creștere.” În opinia lui Gheorghe Cojocaru, costurile facturilor la gaze și energia electrică,nu vor avea un impact benefic asupra actualei guvernări. În plus, un nou val pandemic va afecta inevitabil, economia în ansamblul ei este grav afectată. Școala e la pământ, iar garnitura guvernamentală mai are de progresat în ceea ce privește comunicarea și dialogul instituționalizat cu societatea, direct sau prin intermediul presei, asupra tuturor acestor probleme. Neliniștile oamenilor sunt întreținute nu numai de presiunea facturilor, dar și de sentimentul lor de abandon informațional, o situație de care nu ezită să profite alte forțe politice din opoziție.”, subliniază istoricul Gheorghe Cojocaru în interviul pentru Europa Liberă.

Deputatul fugar Ilan Șor, condamnat în 2017 la închisoare pentru escrocherie și dat în căutare internațională, surprins însoțit de bodyguard într-un mall din Israel, scrie Ziarul de Gardă. Șor a fost filmat de un moldovean stabilit în Israel, iar imaginile au fost publicate pe pagina de Facebook a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit imaginilor video, Ilan Șor, în momentul în care a observat că este filmat, a fugit. ZDG amintește că la 23 decembrie 2021, deputatul fugar Ilan Șor a rămas fără imunitate parlamentară și poate fi arestat și trimis în judecată. Parlamentul a aprobat cele nouă cereri înaintate de către procurorul general interimar privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatului Partidului ȘOR Ilan Șor.