„Cine este beneficiarul fraudei bancare. Versiunea lui Șor” o găsim în Ziarul de Gardă. „Acesta susține că principalul beneficiar al furtului din sistemul bancar este Veaceslav Platon. Controversatul om de afaceri, primar de Orhei și lider al partidului care-i poartă numele susține că a fost o victimă a circumstanțelor și că a fost nevoit să scoată de la S.A. „Banca de Economii” 250 de milioane de euro, fiind amenințat de Vlad Filat cu presiuni asupra afacerilor și fiind asigurat de Veaceslav Platon că banii vor fi întorși. Declarațiile despre fraudele din sistemul bancar, Ilan Șor le face pentru RTR Moldova, în cadrul unei emisiuni în care se poziționează drept o parte vătămată a schemei din care dă asigurări nu a beneficiat de niciun dolar. Ilan Șor recunoaște că s-a aflat în relații apropiate de prietenie cu Filat, Platon și Usatîi. Dacă în autodenunțul depus în 2015 Ilan Șor nu amintește de numele lui Platon în episodul cu Banca de Economii, acum, controversatul om de afaceri susține că Vlad Filat a fost cel care l-a rugat în 2013 să cumpere acțiunile lui Platon”, notează Ziarul de Gardă.

Președinția României în Consiliul UE ar putea fi folosită drept pârghie constructivă pentru a impulsiona construcția porțiunii Ungheni-Chișinău, astfel ca gazoductul să fie dat în exploatare deja în prima jumătate a lui 2019, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN. Implicarea companiei românești Transgaz (peste 50% din acțiuni aparțin statului român) în realizarea acestui proiect energetic sporește șansele ca acesta să devină funcțional, cu condiția că vor fi eliminate toate barierele de tip legal sau tehnic, subliniază politologul. El apreciază că accesul la piața de gaze din România va liberaliza piața gazelor naturale din Moldova, va permite revizuirea contractului cu Gazprom și stoparea creșterii datoriilor pentru gazele rusești, acumulate de regiunea transnistreană.

Adevărul îl citează pe fostul președinte român Traian Băsescu, care a declarat la Congresul PMP răspicat că nu există un obiectiv mai important pentru un partid din România decât reîntregirea țării, cu care politicienii și românii îi sunt datori istoriei.

Ziarul National reține o acțiune anunțată de Alianța pentru CENTENAR, în care oameni de toate vârstele din 1 000 de localități din România și Basarabia vor parcurge peste 1 000 de kilometri pentru a scrie istorie în 1 000 de cuvinte. Marșul Centenarului începe din Alba-Iulia, Cetatea-simbol, la 1 iulie, iar destinația finală va fi Chișinăul, la 1 septembrie. Timp de două luni, participanții vor traversa Carpații și Prutul și vor descoperi locurile semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial.

Într-un editorial pe deschide.md, autoarea Marcela Țușcă deplânge faptul  că „Deportările sunt un subiect lipsit de importanță pentru clasa politica de pe Bâc. Publicația amintește că săptămâna trecută s-au împlinit 77 de ani de la primul mare val de deportări organizate de puterea sovietică în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Autoritățile statului, însă, ocupați cu pieptul pe ambrazura contrucțiilor ilegale și fierbințeala ping-pongului de replici politice, precum și opoziția au lipsit – fizic dar și retoric - la pomenirea valului de deportări, ratându-și în acest fel – mai mult decât orice – propria misiune de elită politică. Trăim, astfel, o stare de imponderabilitate morală, rătăcind și nefiind în stare să formulăm măcar niște definiții de bază pentru ce este bine și ce este rău”, scrie autoarea.