Rezultatele studiului arată că zonele unde ninge puțin sau aproape deloc reprezintă 44 % din teritoriul țării în perioada 2005-2007, comparativ cu 36 % în deceniul 1995 și 2005.

Această diferență implică o creștere cu 5.200 kilometri pătrați a suprafeței unde se poate afirma cu certitudine că zăpada este o raritate, potrivit acestei investigații realizate în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) .

Preocupă nu doar faptul că zăpada este în proces de dispariție la altitudine joasă, ci și că este tot mai puțină la altitudini mari precum în munții Alpi sau în masivul Jura.

Zonele așa-numite "veșnic ninse", unde probabilitatea căderii de ninsori este de între 80 și 100 %, acoperea 27 % din teritoriul Elveției în perioada 1995-2005, în prezent acoperă doar 23 %, reprezentând o pierdere de 2.100 kilometri pătrați.

Rezultatele obținute se bazează pe o analiză preliminară a 22 de ani de date culese de sateliții care acoperă întregul teritoriu al Elveției. "Am înmagazinat echivalentul a 6.500 de imagini care acoperă 34 de ani, fapt datorat unei politici a datelor deschise", a declarat Gregory Giuliani, expert în mediul înconjurător și participant la studiu.

Într-un comunicat, Universitatea din Geneva informează că datele pot fi accesate liber pe site-ul swissdatacube.org, care dispune de un vizualizator (viewer) care face posibilă compararea datelor din zonele specifice ale Elveției în diferite epoci.

"Ținând cont de sensibilitatea zăpezii la schimbările climatice, este clar că există o legătură cu încălzirea globală", a declarat AFP, Gregory Giuliani. Elveția este foarte preocupată de fenomenul încălzirii globale, notează expertul.

Efectele încălzirii planetare sunt deja perceptibile în această țară: topirea ghețarilor, recrudescență a perioadelor de secetă și episoade mai frecvente de caniculă.