La summitul Comunității Statelor Independente (CSI), care se desfășoară marți la Sankt Petersburg, participă liderii belarus, kazah, armean, azer, tadjik, uzbec, kîrgîz și turkmen.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko este singurul care susține fățiș campania militară rusă în Ucraina, punând chiar teritoriul țării sale la dispoziția trupelor ruse, amintește EFE. Totodată, în afara faptului că și-au accelerat integrarea bilaterală, Minskul și Moscova au format un batalion militar comun și au făcut front unit în fața presupusei amenințări din partea NATO.

Liderul kazah Kasim-Jomart Tokaiev a solicitat ajutorul Rusiei, în ianuarie, pentru a înăbuși o revoltă violentă, dar a refuzat public să recunoască anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Rusia, Belarus și Kazahstan au luat totodată în calcul crearea unei uniuni trilaterale a gazului la care ar putea participa și Uzbekistanul, ca țară de tranzit.

După un nou incident frontalier cu Kîrgîzstanul, liderul tadjik Emomali Rahmon l-a criticat dur pe Putin, în octombrie, acuzându-l că cere loialitate aliaților săi central-asiatici fără a oferi nimic în schimb. Rahmon i-a amintit șefului de la Kremlin că tocmai acest tip de comportament a dus la dezintegrarea Uniunii Sovietice în 1991.

În noiembrie, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a mers chiar mai departe în a sfida Rusia, refuzând să semneze declarația finală a summitului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC, postsovietică) din cauza lipsei de sprijin a Moscovei în conflictul Erevanului cu Azerbaidjanul, inclusiv în războiul din 2020 pentru controlul Nagorno-Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni.

Săptămâna trecută, Pașinian a criticat din nou Moscova, acuzând de pasivitate trupele ruse desfășurate în Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a blocat singura șosea care face legătura dintre enclavă și Armenia.

CSI, creată în 1991 pentru a formaliza ''divorțul civilizat'' a 11 republici sovietice, și-a pierdut de la înființarea sa doi membri - Ucraina și Georgia, ultima aderând mai târziu -, în timp ce Republica Moldova și-a limitat activitatea în cadrul acestei organizații. Cele trei republici baltice - Lituania, Letonia și Estonia - își declaraseră anterior independența față de Uniunea Sovietică