„Socialiștii au început să-și sape singuri groapa, scrie Vlad Țurcanu într-un comentariu pentru Podul.ro. Referindu-se la inițiativa unor consilierii municipali ai PSRM de a redenumi strada Octavian Goga din Chișinău în cinstea generalului rus Alexandr Suvorov, autorul atenționează că „reluarea discursului sovietic poate să grăbească sfârșitul guvernării lui Dodon. Mai ales că ultimele semnale diplomatice venite de peste hotare trădează o nervozitate sporită,  prevestitoare de rele pentru socialiști. Cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova – SUA, UE și România – par să încurajeze identificarea, de către partidele de opoziție, a unor soluții pentru curmarea guvernării socialiste înainte de scrutinul prezidențial de la toamnă. E nevoie doar de o scânteie care să declanșeze procesul de mazilire”, conchide autorul.

Într-un comentariu pentru Ziarul Național, expertul Victor Chirilă revine la recentul discurs al lui Igor Dodon de la Strasbourg, la Consiliul Europei. Autorul scrie că acest discurs „poliglot”, nu a fost adresat nici moldovenilor, nici reprezentanților Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, acesta a fost adresat, în particular, președintelui Franței, Emmanuel Macron. Autorul se referă la ideea de o Europă unită de la Lisabona până la Vladivostok. „Astfel, micul „Churchill” de pe Bâc speră să se facă „util” planurilor lui Macron de relansare a relațiilor ruso-europene aflate în prezent în impas”, comentează expertul.

El amintește că această idee îi aparține lui Putin și că Rusia și Putin personal doresc de fapt să-și ia revanșa pentru dispariția URSS și pierderea Războiului Rece; să dezbine UE; să îndepărteze Europa de America; să minimalizeze rolul SUA în asigurarea securității europene; să distrugă alianța euroatlantică și, astfel, să-și recupereze spațiul de influență și rolul de mare putere mondială pierdute în urma dezmembrării imperiului sovietic. Iată ce promovează Dodon și ministrul său de Externe la Consiliul Europei și în alte foruri internaționale, atunci când militează pentru ideea lui Putin de creare a unei „Europe de la Lisabona până la Vladivostok”, pe altarul căreia sunt gata să jertfească R. Moldova”, scrie Victor Chirilă în Ziarul Național.

Referindu-se la același discurs al lui Igor Dodon la APCE, Iulian Chifu subliniază  într-un comentariu pe Deschide.md că dreptul la opinie e un drept fundamental. Inclusiv dreptul de a declara că e o soluție pentru propriul stat unirea cu statul vecin, din care a fost smuls teritoriul. Nu numai că unionismul e o opțiune legitimă a cetățenilor Republicii Moldova, dar, mai nou, susținerea pentru această opțiune crește pe măsură ce guvernanții de la Chișinău, clasa politică a Republicii Moldova, oamenii și elita din stânga Prutului dovedesc tuturor că nu știu să guverneze în folosul propriilor cetățeni, comentează autorul.

În Ziarul de Gardă, editorialistul Petru Grozavu amintește că Dodon promitea în 2016 să desființeze unionismul în R.Moldova. „A ratat. Tot așa cum s-a înșelat, promițând să dea afară UE și NATO din R. Moldova. Unionismul în R. Moldova nu are cum fi desființat, subliniază autorul. Dincolo sau dincoace de Prut, este o stare de fapt. Unionismul nu poate fi dat afară din R. Moldova pentru că el aici e acasă. Și România nu e străină R. Moldova. Basarabia e România, scrie autorul care îndeamnă să ne învățăm Istoria. Dacă nu suntem capabili să facem Istorie, să o învățăm pe cea pe care o avem. Altfel trebuie să anunțăm pe termen nedefinit „cod roșu” de ceață politică în R. Moldova”, scrie Ziarul de Gardă.  

Adevărul comentează vizita secretarul de Stat american în Belarus și se întreabă: ce caută Pompeo la „batka“ Lukașenko.  Vizita lui Pompeo la Minsk face parte dintr-un turneu diplomatic de mai multe zile în fosta Uniune Sovietică, care a început în Ucraina, apoi în Kazahstan și Uzbekistan, alte două țări apropiate Moscovei. Washingtonul intenționează să-și „normalizeze“ relațiile sale cu Minskul, în timp ce președintele belarus caută să se mai elibereze de sub așa-zisului aliat rus. O tentativă de apropiere văzută cu ochi răi la Moscova, care, dimpotrivă, vrea și mai multă influență în Belarus. Ipoteza unificării celor două state circulă de doi-trei ani încoace ca posibilitate pentru Putin de a continua la Kremlin după 2024, când îi expiră al patrulea mandat la președinția rusă. Mike Pompeo a promis, sâmbătă, în Belarus, realizarea unor „reale progrese“ în relațiile dintre țara sa și această fostă republică sovietică situată între Rusia și Uniunea Europeană.