„Socialiștii aleargă în URMA TRENULUI cu demersul lor la CC”, titrează Ziarul Național. În opinia comentatorului Nicolae Negru, Dodon nu mai dispune de nicio mutare bună pe tabla de șah.  Deputații Partidului Socialiștilor (PSRM) au contestat la Curtea Constituțională decretul președintelui Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier, însă sunt șanse mici ca acesta să fie declarat neconstituțional, de această părere este editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru. Socialiștii nu au sorți de izbândă la CC, deoarece în momentul în care Maia Sandu l-a desemnat candidat pe Igor Grosu, „majoritatea Dodon-Șor-Plahotniuc” nu avea candidat. „Dacă o să aibă altul, nu se poate schimba nimic până nu se consumă tentativa cu formarea Guvernului Igor Grosu. Numai că socialiștii nu dispun de nicio mutare bună pe tabla de șah. Dacă nu-l votează pe Grosu, Maia Sandu poate dizolva Parlamentul. Dacă îl votează, pierd controlul asupra Executivului, control de care profită acum. Deci, retragerea lui Durleșteanu nu poate să fie întâmplătoare... Rămâne doar să ghicim cine a intervenit „în jocul de șah” al lui Dodon-Șor-Plahotniuc...”, a comentat editorialistul Ziarului Național.

„Impasul politic din Republica Moldova este pe cale să ia sfârșit, după o lovitură de teatru care a avut-o în prim-plan pe favorita socialiștilor la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, scrie comentatorul politic Vlad Țurcanu, într-o analiză pentru portalul Podul.ro. Este posibil însă ca retragerea Marianei Durleșteanu să fi fost o consecință a incapacității lui Igor Dodon de a se înțelege până la urmă cu unul din artizanii fraudei bancare din 2014, Ilan Șor, care urma să-i asigure voturile necesare instalării unui Guvern. Majoritatea deputaților lui Șor sunt și ei implicați în „furtul miliardului”, fiind vulnerabili din această cauză… Senzația generală este, însă, că episodul Durleșteanu a fost ultima zvâcnire de mare partid a formațiunii politice conduse de Igor Dodon, fiind o chestiune de timp până ce aceasta va coborî la nivelul pragului electoral. Din spate vin, flămânzi de putere și bani, alți aventurieri dornici să muște hălci zdravene din electoratul pro-rus”, atenționează autorul.

Mariana Durleșteanu a adus o lămurire a gestului său și a scris într-un mesaj azi dimineață - că a dorit să fac o schimbare din interiorul Guvernului, dar pe la spatele său se jucau scenarii diferite. Ea spune că poziția sa a fost clară din start privind Guvernul tehnocrat fără oameni din fracțiuni și că în Moldova se fac  doar interese personale și de clan.

Iar fostul premier Ion Chicu spune că examinează posibilitatea implicării în viața politică a țării, prin crearea unei formațiuni de centru-dreapta, notează IPN. El a spus la TV 8 că este tentat să-și creeze o formațiune politică împreună cu unii dintre foștii colegi din Guvern.

Portalul Anticorupție.md revine la dosarul magistratelor // Toate cele cinci judecătoare învinuite de acte de corupție au fost achitate – titrează publicația. Judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au fost achitate. Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. Judecătorii au mai dispus confiscarea de la acesta a sumei de 2.000 de euro. „Dosarul magistratelor”, în care sunt implicate zece persoane, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019, după ce zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Avocatul și procurorul aveau drept sarcină, în această afacere, să intermedieze transmiterea banilor pentru magistrați.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu magistrata Viorica Puica, după ce deputații PSRM-ȘOR i-au respins candidatura la funcția de judecătoare la CSJ: „Este un atac inadmisibil asupra independenței sistemului judecătoresc”, a comentat judecătoarea.

În ediția de joi a Ziarului de Gardă aflați cum, mai bine de trei luni, președintele raionului Călărași, Ștefan Bolea, evită să le arate jurnaliștilor CV-ul și diploma sa universitară. Președintele de raion nu își afișează studiile și experiența nici măcar pe site-ul Consiliului raional.

Din paginile „Reporter Special” aflați istoriile, dar și problemele, câtorva agricultori din Republica Moldova care au început să exporte produse ecologice în țările Uniunii Europene. Nucile, prunele sau cătina crescute în Moldova pot fi găsite acum pe rafturile magazinelor din Franța, Italia, Bulgaria, Spania, Marea Britanie.

„Regiunea transnistreană, un an de „arest la domiciliu”, titrează portalul Zonadesecuritate.md, care amintește că acum un an, pe 17 martie, regimul separatist de la Tiraspol introducea stare de urgență în regiunea transnistreană, iar odată cu aceasta a dat undă verde pentru instalarea  unilaterală a 37 de posturi ilegale de control. Barierele și posturile care sunt numite de carantină, însă, fără niciun medic sau măsuri epidemiologice, au avut scopul de a îngrădi total accesul la liberă circulație, ca oamenii din regiune să nu poată să ajungă pe malul drept al Nistrului.  Acestea au fost instalate pe perimetrul liniei administrative pentru a marca așa-numita frontieră în interiorul Republicii Moldova. La un an de la apariția acestora, multe dintre ele au fost retrase, însă, aproximativ 13-15 la număr, încă, mai rămân pe poziții.

Autoizolarea regiunii a produs mai multe efecte locuitorilor de pe malul stâng, nu cel de a minimiza răspândirea virusului, deoarece rata de infectare pe malul drept, cât și pe cel stâng este la același nivel, dar de îngrădire a mai multor drepturi fundamentale.