Participarea, în număr mare, a românilor din Rep. Moldova la scrutinul europarlamentar arată dorința oamenilor de a se implica în procesele europene. Totodată, rezultatele alegerilor europene în România, ar putea să permită „un export de democrație spre Rep. Moldova”, consideră analistul politic Vlad Țurcanu.

„Noi vrem să fim parte a Europei și ne exprimăm această voință măcar așa, dacă așa-zisele noastre elite politice nu ne permit să obținem mai mult și ne țin captivi în acest sistem perimat neo-sovietic. Acest vot al moldovenilor înseamnă inclusiv un strigăt adresat Bucureștiului și Bruxellesului, care ar trebui să facă eforturi în continuare pentru a ne ajuta să ieșim din capcana unui fals statalism în care ne zbatem de trei decenii. În general însă,  rezultatele alegerilor din România reprezintă un semnal pozitiv și pentru teritoriul din stânga Prutului pentru că ar putea permite în scurt timp un export de democrație dinspre România spre Republica Moldova, după ce, în ultimii ani, relația de pragmatism a cuprins mai degrabă elemente sociale, economice, de infrastructură, fără să se insiste pe dimensiunea politică”, a declarat Vlad Țurcanu. 

Comentatorul politic Nicolae Negru afirmă că prezența masivă a cetățenilor români din Rep. Moldova la vot demonstrează că ei nu și-au redobândit cetățenia română doar pentru a călători în statele Uniunii Europene, cum li s-a reproșat adesea.

„S-a demonstrat că mulți care și-au redobândit cetățenia se consideră români, vor să se implice în evenimentele politice care au loc în România, le pasă de ceea ce se întâmplă în România și au mers la vot să-și spună cuvântul. Și autoritățile nu au pus piedicii: au deschis secții de votare cât au cerut autorităților de la București, nu au împiedicat politicienii să vină la Chișinău, să aibă acces la mass-media. E aici și o anumită relație dintre partidul de guvernământ din R. Moldova și în România și această relație s-a văzut numai prin aceste alegeri, dar și prin diverse proiecte comune. Observăm o apropiere din R. Moldova și România pe mai multe planuri”, a subliniat analistul politic. 

Deși în Republica Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, cu mult mai multe ca la scrutinul de acum 5 ani, totuși la unele dintre acestea s-au format cozi de zeci sau sute de persoane. La europarlamentare din 26 mai, numărul alegătorilor a fost de aproape patru ori mai mare decât cel de la scrutinul din 2014, când la urne s-au prezentat sub zece mii de cetățeni români din Rep. Moldova.