În opinia autorului, acesta este primul gest politic româno-basarabean firesc din ultimii an pentru că, în fond, Nicușor Dan și Maia Sandu nu fac altceva decât ceea ce, în mod firesc, ar fi trebuit să facă liderii celor două state românești de la bun început: să depășească tiparele diplomatice și să intre într-o relație frățească autentică, de la români la români. „O vizită într-o zi obișnuită de august, la un concert pe dealurile Orheiului Vechi, la un festival al Zemei sau în mijlocul unei mulțimi care nu-l aștepta cu pancarte oficiale, poate valora mai mult decât orice discurs solemn și orice recuzită festivistă”, spune Alexandru Tănase, menționând că Nicușor Dan este singurul președinte român care, vorbind presei germane, a avut curajul să aducă în discuție un posibil proiect de reîntregire.

Protestatarii lui Dodon și Vlah, plătiți din banii lui Șor? – titrează Cotidianul. Șeful Inspectorului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, dă de înțeles că acei protestatari care au primit bani pentru a participa la o manifestație organizată de Irina Vlah și Igor Dodon, ar fi fost achitați din bani proveniți din partea organizației criminale Șor. Cernăuțeanu s-a ferit să facă o precizare exactă, dar a specificat că ar exist o „legătură cauzală”. El a spus la postul public Moldova 1 că „în afară de vicepreședintele Raionului Orhei, care a fost implicat și în privința căruia au fost declarații și mărturiile persoanelor... (care) au primit acele mijloace financiare, în afară de această persoană care a achitat, a mai fost a doua persoană în Orhei, un fost procuror, actual avocat, care, de fapt, apără interesele tuturor membrilor reprezentanți ai Organizației Criminale și ale lui Șor”, a spus șeful Poliției.

Expertul Andrei Curăraru atrage atenția, într-o analiză WatchDog, că Rezoluția Adunării Populare a Găgăuziei este instrumentul prin care rețeaua Șor scoate cazul Guțul din cadrul penal și îl încadrează în cadrul politic pentru a mobiliza electoratul și a delegitima justiția. La o zi după condamnarea Evgheniei Guțul la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și Comitetul Executiv au adoptat o rezoluție comună care nu doar contestă verdictul, ci îl declară unul politic: „Nu recunoaștem hotărârea instanței… împotriva poporului găgăuz”. În același document, Guțul este reconfirmată ca „lider legitim”, iar orice încercare de înlăturare este etichetată drept un „atac la autonomie”. Această mișcare nu este o reacție pripită, ci o strategie calculată. În loc să se apere în instanță, rețeaua Șor mută conflictul din zona penală, unde există probe privind cca 40 de milioane lei aduși din Rusia, proteste plătite la tarife fixe per participant și nouă curse fulger într-o singură zi, în zona politică și constituțională. Cadrul discuției se schimbă: de la „bani murdari” la „drepturi politice încălcate”. Acolo mobilizarea identitară și electorală este mai ușoară, comentează autorul.

Proteste zilnice la Penitenciarul 13. Cum a explicat judecătoarea de ce n-a lăsat-o pe Guțul în libertate până-i crește copilul, scrie Europa Liberă. Avocații Evgheniei Guțul au depus un recurs urgent ca ea să fie eliberată, iar susținătorii ei protestează de o săptămână în fața penitenciarului unde este deținută. Una dintre cele mai numeroase manifestații a avut loc duminică, 10 august, în urma căreia polițiștii au întocmit zeci de procese verbale pe numele persoanelor care ar fi primit între 200 și 400 de lei pentru participarea la protest. Șoferii ar fi primit între 1.000 și 1.500 de lei ca să transporte oamenii la proteste. Manifestanții spun că Evghenia Guțul trebuia să rămână în libertate deoarece are doi copii minori, unul dintre care are 3 ani, iar legea permite amânarea executării pedepsei pentru o mamă până în momentul când copilul ei împlinește 8 ani. Totuși, în decizia sa, judecătoarea Ana Cucerescu a explicat că această prevedere este valabilă doar pentru femeile care au fost condamnate la un termen mai mic de 5 ani, pentru infracțiuni care nu sunt grave, or cele  comise de Guțul și Popan sunt „deosebit de nocive pentru statul de drept”, iar ele „înțelegeau că banii primiți sunt în totalitate sau în parte produsul unor infracțiuni”, a argumentat judecătoarea.

„HaiTV – interzis, dar prezent în Republica Moldova, gestionat de o companie rusească, aflată sub sancțiuni americane, care răspândește narațiuni propagandistice ale Kremlinului”, constată într-o investigație jurnaliștii de la Ziarul de Gardă. La sfârșitul lunii iulie 2025, mai mulți locuitori ai Republicii Moldova au primit mesaje cu publicitate de la platforma de streaming „HaiTV”, pe care pot fi accesate mai multe posturi de televiziune rusești interzise pe teritoriul Republicii Moldova și unul local, afiliat lui Ilan Șor. Deși Guvernul a anunțat că atât aplicația, cât și site-ul HaiTV, au fost blocate pe teritoriul Republicii Moldova, acestea pot fi accesate în continuare. Ziarul de Gardă a constatat că HaiTV are legătură cu o companie rusească aflată sub sancțiunile Statelor Unite ale Americii pentru vânzare de droguri prin pagini din darcknet. La fel, compania gestionează o rețea de propagandă rusească prin care sunt clonate paginile mai multor publicații internaționale.

Inflația continuă să afecteze veniturile populației Republicii Moldova, chiar dacă statistic e în scădere, constată expertul economic Marin Gospodarenco la Jurnal.md. Datele Băncii Naționale arată că inflația anuală a ajuns la 8,2% în iunie, în scădere față de 8,8% în martie, dar încă peste limita țintei BNM. Unul dintre factorii ce au influențat creșterea prețurilor este legat de seceta din acest an care a lovit mai multe culturi agricole. În stradă, mulți oameni spun că nu fac față prețurilor mari la produse și servicii, iar unii se plâng că au ajuns în pragul sărăciei. Expertul subliniază că neachitarea impozitelor contribuie semnificativ la stagnarea PIB-ului și la creșterea sărăciei. De asemenea, nivelul ridicat al inflației va diminua puterea de cumpărare a populației, ceea ce tot va contribui la creșterea ratei sărăciei.