Graurii sunt migratori parțiali (doar în iernile aspre coboară la sud de Dunăre) și nu sunt doar fumos colorați, ci și buni cântăreți. Aceștia dau adevărate concerte, iar trilurile lor sunt extrem de variate. Ce e mai puțin cunoscut este că sunt capabili să retina și să reproducă sunete pe care le-au auzit în habitat, amestecând aceste “inregistrari” în trilul lor obișnuit.

Un pasionat de natură din Craiova, Marius Bogdan, a surprins un graur care intrase într-o spărtura din izolația blocului unde acesta locuia. Graurul vizită un cuib făcut de niște vrăbii, și, înainte să plece, a susținut un mic recital, la câțiva centrimetri de geamul casei. Uimit de variațiile din cântec, Marius Bogdan a reușit să pornească un reportofon la mică distanță de cuib și să înregistreze pasărea.
Studiind înregistrarea, el a descoperit că acest cântec conținea sunete care nu aveau de unde să se audă între blocuri, acolo unde făcuse înregistrarea: trilul respectiv conținea un ciudat behăit de oi, mai încet decât restul trilului!

Analizând cu atenție toate sunetele, Marius a observat că în tril se aud de fapt multe alte sunete, care nu puțeau fi făcute decât de pasărea ce tocmai încheiase recitalul: Marius a indentificat pe rând behăit de oaie, sunet de troleibuz (deși în Craiova nu sunt troleibuze), orăcăit de broască de lac, dar și trilurile altor păsări, pe care graurii le pot imită: granguri, vânturei roșii, ciocănitori, cuci, ciusi, cucuvele etc. Mai mult, aceste sunete sunt amestecate între ele, ceea ce demonstrează abilitățile uluitoare ale acestor păsări de a reține și reproduce sunetele pe care le aud.

Marius Bogdan scria pe pagină să de Facebook, la scurt timp după intregistrare:

“Printr-un concurs de împrejurări, am reușit să fac o înregistrare audio deosebită a graurului, de la o distanță de 30-40 cm (când faci o faptă bună, nu știi niciodată când se întoarce înapoi […]De la behăitul unui miel și până la alarmă de mașină, am avut parte de reproducerea multor sunete. Interesant este faptul că multe sunete nu cred că pot fi auzite pe o rază mai mare de un metru în jurul lor, erau reproduse foarte încet. Când auzim un graur cântând pe câte un stâlp, de obicei percepem numai ‘vocalizele’ mai tari”.

Graurii nu sunt singurii “cantareti” care pot imită alte specii. Pe lângă papagali, recunoscuți pentru abilitatea de a imită sunete sau chiar vocea umană, o altă pasăre celebra pentru acest lucru este pasărea liră, numeroase înregistrări arătând că păsările respective pot reproduce tot ce aud în jur, de la sunet de bormașină până la claxoane auto.

Mai jos aveți înregistrarea făcută de Marius Bogdan (este recomandat să o ascultați la căști sau cu un sistem de boxe performant).