El subliniază că în relațiile sale cu R. Moldova, UE nu se conduce de capriciile și interesele politicienilor moldoveni, ci de principiile și angajamentele stipulate de Acordul de asociere. ”Cu regret, schimbarea sistemului electoral cu ignorarea sfidătoare a recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale OSCE, lipsa de progrese convingătoare în investigarea mega-furtului bancar și, mai ales, anularea rezultatelor recentelor alegeri din Chișinău (...) au zdruncinat serios încrederea UE în capacitatea guvernării de a-și onora angajamentele”, a remarcat Victor Chirilă. Analistul mai observă că democrația este o farsă, dacă nu există stat de drept, ”iar statul e o pradă ușoară pentru politicienii corupți și interesele de grup obscure. (...) Trebuie să înțelegem că sistemul actual nu acceptă politicieni integri, el îi sugrumă pentru a supraviețui. Dacă nu mă credeți, aruncați o privire în actualul Parlament și Guvern, acolo se regăsesc multe astfel de epave sau suflete sugrumate...”, a conchis Victor Chirilă în Ziarul Național. 

Alexandru Cozer se întreabă în Cotidianul de ce Partidul Democrat nu acceptă condiția PL și PLDM de a vota limba română în Constituție, în schimbul votului pentru introducerea sintagmei ”integrare europeană” în Legea Supremă.

”Nu pot să nu mă întreb, dacă tot lui Plahotniuc și finului său le este atât de dragă integrarea europeană și susțin cu atâta patos introducerea sintagmei în Constituție, de ce să nu accepți un compromis și să votezi și pentru limba română? (...) În fond, ce fel de integrare europeană cu o „limbă” inventată în Constituție și pe care Uniunea Europeană nici măcar nu o recunoaște?”, întreabă autorul.

Și răspunde:„toată această tevatură din ultimele zile nu înseamnă nimic altceva decât un alt subiect care să umbrească adevăratele probleme ale statului, dar și prin intermediul căruia trustul propagandistic să mai încerce să demonstreze cât de proeuropean e PD-ul și cât de antieuropeni sunt restul”. 

Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, declară că schimbarea articolului 13 din Constituție ar fi mai complicată, în cadrul emisiunii Adevărul Live, de pe adevarul.ro.

„Este o chestie mai sensibilă, mai personificată. Este o chestie legată de tradițiile familiilor sau de localitățile de unde au venit deputații concreți”, susține Diacov.  Potrivit democratului, „moldovenii din Republica Moldova vorbesc limba română, este clar ca bună ziua, dar nu toți consideră așa”.   „Și eu nu pot să-l impun pe coleg să voteze în mod obligatoriu așa cum se votează în acest caz cu integrarea europeană. Eu cred că nu ar trebui să condiționeze colegii”, a afirmat Dumitru Diacov.

”Precedentul ucrainean trimite în ilegalitate Biserica Rusă din Basarabia”, scrie Petru Bogatu pe portalul Deschide. ”Opinia publică de la noi (...) încă nu s-a prins, pe deplin, se pare, că desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă vizează direct Basarabia, anunțând o iminentă schimbare la față a ortodoxiei din Republica Moldova”, scrie autorul.

Petru Bogatul explică faptul că Mitropolia Chișinăului și a ”întregii Moldove” , subordonată Patriarhatului de la Moscova, spre deosebire de ucraineni, nu poate pretinde autocefalia, întrucât Basarabia este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). El subliniază că ”singura entitate ortodoxă legală la est de Prut este Mitropolia Basarabiei ca biserică autonomă în cadrul BOR”, astfel că ”ierarhii și clericii din Republica Moldova, înregimentați deocamdată în Biserica Rusă, trebuie să (...) să intre în legalitatea Bisericii Ortodoxe Române”, scrie Petru Bogatu. 

Și Europa Liberă abordează într-un interviu cu teologul Victor Gotișan subiectul legat de vizita la Chișinău a Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, în perioada 25-28 octombrie, pe care o plasează în contextul recunoașterii autocefaliei Bisericii Ucrainene de către Patriarhia de la Constantinopol.

”El vine, de fapt, să reafirme că Biserica din Republica Moldova este parte a Patriarhiei Ruse. Este un fel de a-și desena teritoriile. A pierdut Ucraina și, respectiv, se teme de o reacție de domino și să nu piardă, bineînțeles, Belarusul și Republica Moldova. Cu Belarusul este puțin mai simplu, pentru că au graniță comună și e mai ușor de controlat; cu Republica Moldova, când avem situația din Ucraina, va fi cu mult mai greu...”, este de părere Victor Gotișan.