Veridica.ro scrie despre politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului. Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu. Potrivitul autorului, Kievul știe că Transnistria joacă rolul unei baze avansate a Rusiei, care și-a asumat susținerea și protejarea regimului separatist încă de la apariția acestuia. Poziția Moscovei a rămas neschimbată în cele trei decenii care au trecut de atunci: chiar și anul acesta, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia va „întări factorul transnistrean” dacă noul guvern de la Chișinău va alege o linie anti-rusească.

„Șicanele dintre Ucraina și Rusia, implică Republica Moldova într-un mod pe care Chișinăul nu și-l dorește în acest moment. Prioritățile Republicii Moldova, așa cum a promis Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în campania pentru alegerile parlamentare din 11 iulie sunt altele: lupta cu corupția, reformarea justiției și creșterea nivelului de trai. Dosarul transnistrean se află mai degrabă la coada agendei actualei puteri de la Chișinău. Guvernarea de la Chișinău nu-și dorește să-și antagonizeze Rusia pe nicio problemă legată de Transnistria și tocmai de aceea, vicepremierul pe Reintegrare al Republicii Moldova, Vlad Kulminschi, a încercat să poarte negocieri atât cu Kievul, cât și cu Tiraspolul, ceea ce a creat impresia că se bate pentru interesele Tiraspolului. Dacă lăsăm deoparte latura emoțională a acestui episod, Kulminschi a încercat să rezolve această situație pentru a nu-i crea guvernului probleme suplimentare”.

Tot despre problema plăcuțelor de înmatriculare scrie și agenția de presă IPN. Cu altă abordare de această dată, autorii comentariului susțin că abordarea Ucrainei poate fi înțeleasă, aceasta nu are nevoie ca exemplul supraviețuirii enclavei separatiste transnistrene să devină exemplu de urmat pentru separatiștii din Donbass. „Mai mult, actualmente Ucraina are temei să se protejeze de o eventuală invazie din toate direcțiile terestre – Rusia, Transnistria și Belarus, care a devenit deja un protectorat rusesc, precum și dinspre Marea Neagră. Nu e de glumit când președintele Vladimir Putin își exprimă intenția de a retrage cadourile poporului rus către fostele republici sovietice. În acest context, poziția Ucrainei privind circulația transportului auto din Transnistria pe teritoriul său poate fi înțeleasă și trebuie susținută. Din păcate, actualele autorități moldovene procedează exact ca și cele precedente”.

Gazeta de Chișinău scrie că „Războiul” Președinției cu Procuratura continuă: Stoianoglo mai pierde un susținător din CSP. Jurnaliștii amintesc că președinta Maia Sandu a semnat marți, 7 septembrie, un decret cu privire la organizarea și desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din rândul societății civile, desemnat de către șeful statului. În prealabil, șefa statului l-a demis din funcția de membru al CSP pe fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, considerat unul dintre apropiații ex-președintelui Igor Dodon. Toate acestea se întâmplă la numai o zi distanță după ce Curtea Constituțională a respins cererea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care și-a dorit suspendarea modificărilor aplicate prin votul majorității parlamentare a PAS la Legea cu privire la Procuratură ce vor permite evaluarea performanțelor și, eventual, demiterea sa din funcție.