Valoarea fraudei este mult mai mare decât miliardul furat, atenționează fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța, în cadru unei emisiuni la TVR Moldova. Valoarea tranzacțiilor făcute prin compania Finpar Invest SRL arată că, de fapt, valoarea fraudelor este mult mai mare decât miliardul extras. În opinia lui, procurorii trebuie să solicite sechestru și pe activele din afara țării.

Portalul de știri Agora reține declarația fostului premier Filat, care vrea publicarea raportului Kroll 2: „Presupun că în acest raport va figura și numele meu”, a declarat Vlad Filat, care a scris într-un mesaj că în sentința sa de condamnare i-a fost imputată ilegal suma de 23 de milioane de dolari prin intermediul unor companii care nu îi aparțin, fără a fi identificați beneficiarii reali ai acestor companii și sume”.

„Urzeala tronului IGP. Cine sunt favoriții cu șanse reale și „lobbyiștii” din umbră, titrează portalul Deschide.md, care a discutat cu mai mulți oameni din sistemul polițienesc, pentru a afla cine se află în spatele candidaților, interesele căror grupuri le reprezintă, dar și cine dintre pretendenți sunt cu șanse reale de-a prelua mult râvnitul fotoliu de șef al Poliției din R. Moldova. Ministerul Afacerilor Interne a publicat ieri lista a șase ofițeri, rapoartele cărora au fost admise la concursul pentru șefia Poliției Naționale. Aceștia sunt Fredolin Lecari, șeful Poliției de Frontieră; Lilian Levandovschi, șeful Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al IGP; Vlad Negură, șeful Direcției Relații Externe din cadrul IGP; Dumitru Cebotari, șeful adjunct al IP Bălți; Ivan Cebotaru, șef al Direcției de poliție a UTA Găgăuzia, dar și Viorel Cernăuțeanu, șeful Direcției Juridice din cadrul IGP. Surse din cadrul MAI, au spus pentru Deschide.md că actuala conducere l-ar prefera în funcția de șef al IGP pe Ivan Cebotaru, șef al Direcției de poliție a UTA Găgăuzia”.

Și Ziarul de Gardă scrie despre cei șase pretendenți care s-au înscris în concursul pentru funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției și ce averi declară aceștia. 

În paginile ziarului mai găsiți și un reportaj din satul de baștină al lui Vlad Plahotniuc. Echipa ZdG a mers în circumscripția în care Plahotniuc a fost ales deputat, pentru a afla cum își onorează acesta promisiunile electorale, în contextul în care, acum o săptămână, a anunțat că demisionează de la șefia Partidului Democrat, dar că își păstrează mandatul de parlamentar.

 Ziarul de Gardă scrie din „Culisele funcționării majorității ACUM-PSRM: întâlniri matinale în fiecare zi de luni” – titrează publicația, care îl citează pe Igor Dodon. El susține că în fiecare dimineață de luni, la ora 7:30, are întrevederi cu prim-ministrul Maia Sandu, conducerea Blocului ACUM și cea a PSRM, la care sunt discutate prioritățile și subiectele de actualitate. Acesta a mai spus în cadrul unei emisiuni la postul NTV că nu și-a imaginat că o va propune pe Maia Sandu la funcția de premier, că vor fi „atât de compatibili” și vor avea o astfel de „conlucrare”, chiar dacă au viziuni diferite în privința multor aspecte. Totodată, acesta a declarat că în formula actuală R. Moldova ar avea de câștigat, deoarece Maia Sandu ar culege cele mai bune lucruri pentru Moldova la Bruxelles, pe când el – la Moscova.

„Este limpede că cele două componente ale coaliției de la Chișinău se văd nevoite, pentru a rezista împreună, să facă schimb de amabilități, comentează expertul Vlad Țurcanu, într-un editorial pentru Podul.ro. Socialiștii au renunțat la accesele lor antiromânești, devenind dintr-o dată echilibrați în declarații și atenți la nuanțe. Semnalul în acest sens a fost dat de însuși Igor Dodon, care a cerut un moratoriu geopolitic asupra divergențelor de acest gen. De partea cealaltă, după cum s-a văzut, unii reprezentanți ai Blocului ACUM fac gesturi prin care le mângâie orgoliul socialiștilor, parcă vrând să lase impresia că principiile lor sunt maleabile și nu pot sta în calea unei asocieri politice prelungite”, scrie autorul, referindu-se la votul lui Andrei Năstase la APCE și la declarațiile ministrului de Externe privind războiul de la Nistru.

Portalul economic Mold-street compară datoriile companiilor de stat cu datoria externă. Întreprinderile de stat și companiile cu capital de stat au încheiat anul trecut cu datorii de 28,44 de miliarde de lei, potrivit unui raport al Agenției Proprietăți Publice. Cifra este una uriașă, comentează Mold-street, constituie mai mult de 15% din PIB, și este cu 20% mai mare decât valoarea veniturilor din vânzări generate de acestea în 2018. Cifra este comparabilă cu valoarea datoriei de stat externe, care era de 28,95 miliarde de lei la începutul acestui an.