Afirmația a fost făcută de fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, invitat în cadrul emisiunii Nodul Gordian.

Totodată, analistul economic Veaceslav Ioniță a atras atenția că există riscuri ca banii să nu mai poată fi recuperați, iar vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a subliniat că reprezentanții companiei Kroll sunt nemulțumiți de modul cum decurg investigațiile.

Autoritățile ce investighează furtul miliardului știu deja mai bine de un an cine sunt beneficiarii finali ai fraudei din cele trei bănci falimentare și știu și despre implicarea lui Vlad Plahotniuc, a subliniat fostul ministru al Finanțelor, expert al Transparency International, Veaceslav Negruță.

„Lipsește grupul de bază, grupul Plahotniuc, în această legendă a procurorilor, deși au primit de la Kroll informații despre companii afiliate acestui grup Plahotniuc. Al doilea moment care demonstrează falsul – pe data de 27 iunie 2019 procurorii au impus sechestru pe anumite active afiliate grupului de companii Plahotniuc. Procurorii prin asta au demonstrat că ei au știut, alta e că ei nu au avut voie să acționeze până în iunie 2019.”

Despre implicarea fostului lider al PD în furtul miliardului s-a aflat public doar recent, prin intermediul politicianului Renato Ustaîi, până nu demult fugar în Rusia și Germania. În acest context, președintele comisiei parlamentare de anchetă privind investigarea fraudei bancare, Alexandru Slusari, este sigur că s-a produs o scurgere de date din interiorul Procuraturii.

„Sunt aproape convins că a avut loc scurgerea și același lucru ne-a confirmat, neoficial, și agenți Kroll, reprezentanții cărora sunt, cum să vă spun mai moale, surprinși de acțiunile procuraturii. Pentru ei este de neînțeles cum, din martie 2018, când lista beneficiarilor a ajuns la procuratură, nu au fost progrese în privința recuperării banilor, nimeni nu a fost tras la răspundere. Tot de ce este capabilă procuratura, este să facă scurgere de informații.”

În cazul în care procurorii moldoveni nu acționează rapid în vederea recuperării banilor care au fost scoși în afara țării, aceștia riscă să nu mai poată fi întorși, a atenționat expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

„Sunt niște proceduri noi legale, cum este în Marea Britanie, e o procedură foarte simplificată – dacă omul nu poate demonstra proveniența banilor, sunt sechestrați. Din păcate, sunt sechestrați în favoarea țării respective. Banii nu mai revin niciodată în Republica Moldova.”

În acest context, fostul ministrul al Finanțelor, Veaceslav Negruță a mai amintit că BNM le-a acordat celor trei bănci falimentare creditele de urgență în valoare de peste 14 miliarde de lei, cu o dobândă simbolică de 0,1 la sută, iar când suma a fost convertită în datorie de stat, s-a aplicat o dobândă de 5 la sută. Astfel, el a atenționează că trebuie modificată urgent legea pentru a micșora sau a elimina dobânda, care s-ar ridica în total la 11 miliarde de lei.