Problema deșeurilor este o amenințare reală pentru sănătate.

„În Republica Moldova sunt peste 3.000 de gropi de gunoi neautorizate. Vara, sticla aruncată la întâmplare reflectă razele soarelui și declanșează incendii spontane. Fumul, apa contaminată și solul afectat ajung, în final, la noi. Nu e o întâmplare că avem o incidență a bolilor oncologice mai mare decât în alte țări și ne întrebăm de ce, dar e pentru că este afectată apa, este afectat solul și este afectat aerul. Iar noi le consumăm zilnic. Trebuie să avem grijă ce lăsăm urma noastră”, atenționează Vlada Balica.

Dacă acum un deceniu oamenii priveau reciclarea cu indiferență sau chiar suspiciune, astăzi reciclarea a devenit o practică tot mai firească.

„Prin 2006–2009, mulți credeau că ambalajele colectate merg la Piața Centrală, să fie umplute din nou cu lapte sau smântână. Astăzi deja vedem că oamenii înțeleg, au mai văzut materiale informative și știu că ele nu sunt duse la piață să fie umplute cu vin, ulei sau lapte, dar ajung la un centru de reciclare unde se fac iarăși ambalaje noi. Trebuie să știm că aceste deșeuri, în loc să ajungă pe câmpuri, ele ajung la centrul de reciclare. E o schimbare enormă de mentalitate”, explică experta Vlada Balica.

Campania „Eu Sortez”, derulată la nivelul municipiului Chișinău, a fost un pas decisiv.

„Am observat că oamenii nu știu de unde să înceapă. Așa că am propus ceva simplu: două pungi. Una neagră – pentru deșeurile care nu se reciclează, și una verde – pentru cele care pot fi reciclate. Cu instrucțiuni clare, totul a devenit mai ușor. Aceste pungi ajung apoi la stația de sortare, unde lucrul este mult mai eficient.” Unul dintre cele mai mari progrese vine din reciclarea sticlei — un material aparent inofensiv, dar care nu se degradează în sute de ani, spune Vlada Balica.

„Am depistat că, în 2020, Republica Moldova nu recicla deloc sticla. Toată ajungea în gropi. În același timp, consumul de băuturi în ambalaje de sticlă era mare. A fost un paradox care ne-a făcut să acționăm. A urmat o perioadă intensă de căutare de soluții tehnologice și parteneriate cu fabricile de sticlă. Asociația Reciclare a depus un proiect la Fondul Național de Mediu, l-a câștigat și a investit într-o mini-fabrică de reciclare a sticlei. După doi ani de funcționare, am decis să mărim capacitățile. Astăzi vorbim despre un pas real spre industrializare — o nouă unitate de reciclare la ABS Recycling, capabilă să prelucreze volume mult mai mari de deșeuri”, spune Vlada Balica.

Noua capacitate de reciclare a sticlei de la ABS Recycling reprezintă, potrivit Vladei Balica, un pas crucial pentru dezvoltarea industriei verzi din țară.

„Mediul are de câștigat, populația are de câștigat, copiii și generațiile viitoare au de câștigat. În loc să lăsăm o groapă de gunoi, lăsăm o economie care se regenerează și un pământ mai curat.”, afirmă Vlada Balica.