Recent, la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chișinău, Florin Bălănescu și-a lansat noua carte – „Nume și renume”, care cuprinde zeci de dialoguri realizate în ultimele decenii cu mari personalități ale culturii naționale românești, printre care regretații Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Adrian Păunescu…

Despre Grigore Vieru, căruia primul interviu i l-a luat în îndepărtatul an 1994, ani complicați pentru Rep. Moldova, cu agrarienii ajunși la putere care reîntorceau cursul istoriei, Florin Bălănescu spune că:

„Era aceeași ființă fragilă dintotdeauna; în sensibilitatea și delicatețea lui, n-ai fi bănuit că putea răsturna munți. Visul lui cel mai arzător a fost să ajungă în România și, odată venit, practic acolo a rămas. Sufletul lui nu era împărțit; cuprindea întregile teritorii românești și sunt convins că a continuat să locuiască la Chișinău doar pentru a-și continua lupta – altfel, s-ar fi putut, oricând, strămuta la București. A mers, însă, frecvent, în locurile esențiale ale românismului din țară.

„Nume și renume”, al treilea volum de interviuri, alături de „Gânduri risipite” și „Vârstele folk-ului” au fost lansate doar la Chișinău. Jurnalistul Florin Bălănescu mărturisește și ce înseamnă pentru el Basarabia:

„În medie, la fiecare două-trei luni sunt aici, pentru că nu pot trăi fără Basarabia, care e o frântură din mine. în primul rând, prin locul unde m-am născut – într-un sat de pe Prut din județul Vaslui. 

Apoi, după 1989, am stabilit contacte directe cu basarabeni – fie aici, fie în țară – și am început să citesc asiduu istoria reală a acestui pământ, care fusese ocultată până atunci; astfel, deslușind, treptat, realitatea de minciună, m-am atașat definitiv de Basarabia și de oamenii ei. Mai mult decât atât, eu sunt convins că salvarea neamului românesc va veni, ca în 1918, tot de la voi, pentru că elementul românesc, atât cât s-a putut păstra aici,  este mult mai autentic”.

Destinul Basarabiei, mai ales în urma repetatelor victorii politice repurtate aici, va fi unul european și, sub o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, alături de România, consideră Florin Bălănescu care a transmis un mesaj celor care se simt români în stânga Prutului:

„Frați și surori, țineți aproape de voi și de țară; la mama, nu vii numai dacă ai nevoie de ajutor și nu te descurci fără ea, cum s-a întâmplat, de multe ori, aici – „Ce ne-au oferit românii?” sau „Ce ne-au dat rușii!” La mama, vii, pur și simplu, pentru că ești fiul sau fiica ei. Așa trebuie să gândească fiecare basarabean ce se simte român și care nu se poate regăsi decât în perimetrul comun unde istoria ne-a hărăzit pe toți.”