În ediția de vineri, 13 martie, a GAZETEI de Chișinău citiți un reportaj din Hâncești despre probleme, griji și alegeri parlamentare noi din această circumscripție.

În același ziar găsiți un comentariu semnat de expertul Veaceslav Negruță, care atenționează despre „Pri(h)vatizări pripite, în an electoral”. „Puterea de la Chișinău a decis să forțeze nota în 2020 cu o listă nouă de obiective scoase la tocat în pretinsele concursuri de privatizare. Unele obiective au fost excluse din lista celor pasibile de privatizare (de exemplu, Moldtelecom), iar altele – incluse, pentru că interesul pare a fi mai mare, nu atât pentru venituri la buget, cât pentru preluarea de monopol (cazul Metalferos). Deficitul bugetar neasigurat cu surse financiare (peste 5 miliarde de lei din 7,4) rămâne totuși o bătaie de cap în 2020, comentează fostul ministru al Finanțelor. Dar graba cu care sunt torpedate privatizările lasă mult loc de interpretări. Anul 2020 pare a fi o continuare din același lanț de privatizări cu comanditari politicieni în spate și/sau persoane interpuse. Or, cazul Metalferos este vestit prin faptul că acest monopol de stat, instituit prin 2005, a fost folosit de același grup de beneficiari pentru interese de partid și personale. Această întreprindere poate să prezinte interes privatizațional doar dacă este menținut și monopolul. Fără monopol întreprinderea respectivă nu prezintă interes”, scrie autorul.

„Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate, aflați din Ziarul de Gardă. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei – titrează publicația. Pavel Șaptefraț, unul dintre fiii procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, a împrumutat, fără a întoarce, zeci de mii de euro, dolari și lei moldovenești. Tot el a cerut și a primit bani după ce a promis că va obține Green Card, viză pentru SUA sau alte facilități mai multor persoane pe care s-a oferit să le ajute, făcând referire, inclusiv, la relațiile pe care le are”, susține Ziarul de Gardă. Pe de altă parte, acesta susține că „latura care e reală, este cu totul alta. Dacă credeți că din partea mea au fost făcute careva acțiuni ilegale, eu vă spun că astea-s doar aberații. Sunt doar relații juridice civile. Atât”.

„Virusul migrației și Guvernul”, așa se întitulează editorialul Alinei Radu din Ziarul de Gardă. Autoarea subliniază că „fiecare cetățean are dreptul să revină în statul al cărui cetățean este. Guvernele trebuie să contribuie la bunăstarea tuturor cetățenilor, inclusiv a celor care au rămas fără adăpost în țara-gazdă, a celor care au fost la cumpărături, a celor cu mulți copii, a celor care nu au pe ce face cumpărături, a celor care înțeleg sau nu înțeleg ce se întâmplă. De asta există guverne: să folosească bugetul comun pentru binele tuturor. Acum, premierul, președintele și alți oameni care dețin guvernarea, ar trebui să conștientizeze că trebuie să facă față unei sarcini pe care probabil nici Merkel nu ar putea să o rezolve ușor: coronavirusul vine într-o Moldovă infectată demult cu virușii migrației, corupției, sărăciei. Oamenii au fost mânați de multiple probleme să plece și acum revin acasă să se apere, să se trateze, să se regăsească pe ei. Și pentru o R. Moldova afectată de corupție, sărăcie, dezinformare și migrație, un coronavirus poate detrona o guvernare arogantă care se crede încoronată de la Dumnezeu pe vecii vecilor”, scrie Ziarul de Gardă.

Timpul publică un interviu cu Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol. El spune că la liceul au fost înmatriculați anul acesta școlar 15 copii și atenționează că „peste 10 ani Tiraspolul va fi un oraș rusesc sută la sută”. „Din an în an, numărul elevilor scădea, din cauza presiunilor din partea autorităților de la Tiraspol. Situația s-a mai ameliorat după ce Uniunea Europeană a impus restricții unor lideri separatiști. Astfel, după semnarea Protocolului dintre Chișinău și Tiraspol în privința acestor opt școli, agresiunea regimului de la Tiraspol asupra școlilor românești nu mai este așa de vădită, dar continuă camuflat, susține Ion Iovcev. Iar dacă nu vor fi create condiții normale de activitate și în primul rând clădiri adecvate procesului de instruire, cu laboratoare, cantine, săli de sport, săli de festivități, atunci n-are de unde crește numărul de elevi. În această zonă are loc o deznaționalizare intensă a populației băștinașe. Se micșorează numărul școlilor cu predare în „limba moldovenească”, în grafie chirilică, numărul elevilor din aceste școli a scăzut considerabil. În satele moldovenești din aceste raioane, limba băștinașilor se aude din ce în ce mai puțin. Tineretul de la orașe, dar și din sate vorbește doar limba rusă. Aici timpul s-a oprit în loc. Mulți din cei care vin la Tiraspol spun că parcă se reîntorc în Uniunea Sovietică”.