În vederea realizării acestui studiu rar care evaluează consecințele încălzirii globale în materie de sănătate publică, 70 de cercetători internaționali au colectat date provenite din 732 de situri, repartizate în 43 de țări, pe o perioadă cuprinsă între 1991 și 2018.

Au folosit apoi o metodologie complexă pentru a calcula, pornind de la date sanitare, înregistrări ale temperaturilor și modele climatice, diferența dintre numărul deceselor legate de căldură înregistrate și numărul deceselor care ar fi fost atinse în lipsa încălzirii globale.

Potrivit rezultatelor calculelor acestora, publicate în revista Nature Climate Change, în medie 37% dintre decesele legate de căldură pot fi direct atribuite consecințelor încălzirii globale.

Acest lucru s-ar traduce, potrivit cercetătorilor, printr-un bilanț anual de 100.000 de decese puse pe seama caniculei și care pot fi în mod direct atribuite încălzirii globale. Cifrele ar putea fi subestimate, întrucât datele lipsesc în anumite regiuni din lume afectate de valuri de căldură, precum Africa Centrală și Asia de Sud.

În țările dezvoltate, Statele Unite, Australia, Franța, Marea Britanie și Spania, cifrele referitoare la decese care pot fi atribuite încălzirii climei variază între 35% și 39%, dar această medie trece de 40% în țări precum Mexic, Africa de Sud, Thailanda, Vietnam și Chile. Și depășește 60% în anumite țări precum Brazilia, Peru, Columbia, Filipine, Kuwait și Guatemala.

Impact negativ

Rezultatele studiului demonstrează că ''încălzirea globală nu este ceva care se referă la un viitor îndepărtat'', a explicat Antonio Gasparrini, autorul principal al studiului și profesor în cadrul London School of Hygiene and Tropical Medicine. ''Putem măsura efectele negative asupra sănătății, în plus față de efectele climatice și ecologice deja cunoscute''.

Un studiu din 2019 publicat în revista Lancet estima la 300.000 numărul deceselor anuale la nivel global legate de valuri de caniculă, cifră care, avertizează cercetătorii, va continua să se multiplice sub efectul schimbărilor climatice, așa cum s-a întâmplat cu valul care a făcut circa 70.000 de morți în Europa în 2003.

Mortalitatea aceasta nu este cauzată în exclusivitate de creșterea bruscă a temperaturilor estivale (cu 1,5 grade Celsius din 1991 în localitățile vizate de studiu). Durate episoadelor caniculare, creșterea temperaturilor nocturne în comparație cu cele din timpul zilei și nivelurile de umiditate joacă de asemenea un rol important.

Tehnicile de adaptare pot de asemenea avea un rol. Mortalitatea ar putea de asemenea să scadă odată cu răspândirea instalațiilor de climatizare. Dar, la rândul său, acestea sunt o metodă consumatoare de energie care contribuie așadar la încălzirea climatică.

Studiile asupra atribuirii consecințelor încălzirii globale, în special asupra fenomeneleor meteo extreme, au luat amploare în ultimii ani, dar sunt suficient de rare în ceea ce privește consecințele asupra sănătății umane, a subliniat Dan Mitchell, cercetător în cadrul Universității din Bristol (Mare Britanie), într-un comentariu pe marginea studiului publicat de Nature Climate Change. ''Această schimbare de perspectivă este esențială, astfel încât liderii mondiali să poată înțeleagă riscurile''.