Expertul constituționalist a remarcat că examinând sesizările nr. 46a/2026 și nr. 147a/2026, Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul polițistului și din Codul electoral.

„Astfel, autoritățile din UTA Găgăuzia nu vor mai avea dreptul de a decide asupra componenței propriei autorități electorale și cenzura procedurile de numire a șefilor structurilor teritoriale ale MAI, Ministerului Justiției și SIS. Dincolo de aspectele tehnice ale hotărârii, miza ei este una eminamente constituțională. Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii.

Problema nu este dacă autoritățile autonomiei pot fi consultate sau își pot exprima punctul de vedere asupra unor numiri. Dialogul instituțional este firesc. Problema apare atunci când o autoritate locală dobândește dreptul de a bloca, condiționa sau cenzura numirea unor persoane care exercită atribuții ale statului. Din acel moment nu mai vorbim despre autonomie administrativă, ci despre împărțirea suveranității. Or, suveranitatea aparține exclusiv Republicii Moldova”, a explicat Tănase pe pagina de Facebook.

El a mai adăugat că poliția, serviciile de informații și administrarea alegerilor nu sunt servicii locale, acestea exercită atribuții care derivă direct din suveranitatea statului.

Citește și: Mai multe prevederi privind Găgăuzia, declarate neconstituționale | Domnica Manole: „Nicio competență a autonomiei nu poate prevala asupra atribuțiilor autorităților centrale”

Citește și: Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei