„Ar trebui să ne străduim să extindem acest nucleu de democrații. Cea mai imediată modalitate de a face acest lucru este să ne aprofundăm legăturile și să consolidăm democrațiile de pe continentul nostru. Acest lucru începe cu acele țări care se află deja pe drumul către Uniunea noastră. Trebuie să fim alături de ele la fiecare pas. Pentru că drumul spre democrații puternice și drumul spre Uniunea noastră sunt unul și același lucru. Așadar, vreau ca oamenii din Balcanii de Vest, din Ucraina, Moldova și Georgia să știe: Sunteți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!“, a spus von der Leyen, în aplauzele plenului Parlamentului European.

În acest sens, șefa Comisiei Europene a manifestat susținere pentru comunitatea politică europeană propusă de președintele Franței și a anunțat că va înainta Consiliului European propunerile sale.

„Este necesar să ne apropiem de țările din Europa – dincolo de procesul de aderare. Acesta este motivul pentru care susțin apelul pentru o comunitate politică europeană – și vom prezenta ideile noastre Consiliului European. Dar viitorul nostru depinde, de asemenea, de capacitatea noastră de a ne implica dincolo de nucleul partenerilor noștri democratici”, a afirmat ea.

Prima reuniune a “Comunității politice europene”, îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene și pe cei ai țărilor candidate sau vecine ale UE.

Acest proiect de platformă de dialog politic și de cooperare a fost lansat de președintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei și a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârșitul lui august că susține inițiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a centrat miercuri discursul anual privind Starea Uniunii Europene, primul susținut în timpul unui război pe continentul european, pe “războiul dezlănțuit” al Rusiei împotriva Ucrainei și pe “forța interioară a Europei” de a răspunde cu unitate și solidaritate față de Ucraina, pledând ca aceasta să continue în lunile cruciale care urmează. În prezența Primei Doamne a Ucrainei, invitata de onoare a șefei executivului european la discursul din plenul Parlamentului European, von der Leyen a afirmat că acest război militar declanșat de Rusia în Ucraina este un război împotriva energiei, economiei, valorilor și viitorului Europei. Îmbrăcată într-un costum în culorile drapelelor Ucrainei și Uniunii Europene, ea recunoscut că o lecție învățată din acest război este aceea că ar fi trebuit să “ascultăm vocile” celor care îl cunosc pe Putin, inclusiv vocile “din interiorul Uniunii noastre”.

Ursula von der Leyen își susține miercuri, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputații. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune introducerea unui plafon pentru companiile din energie, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice.

Potrivit tradiției, președinta Comisiei Europene prezintă impactul activității Comisiei din ultimul an și planurile sale viitoare.

Temele centrale ale discursului de miercuri privesc solidaritatea UE cu Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei, măsurile de asigurare a aprovizionării cu energie a UE și de reducere a dependenței sale de combustibilii fosili ruși, precum și actualele creșteri ale prețurilor la energie.

Priorități ale discursului lui von der Leyen sunt și obiectivele inițiale ale Comisiei sale, Pactul verde european și tranziția verde și digitalizarea, precum și răspunsul UE la pandemia de COVID-19 și pregătirea pentru viitoarele pandemii și la planul de redresare NextGenerationEU.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este întotdeauna un moment cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții aleși în mod democratic ai UE. Acest eveniment anual este important pentru promovarea unei Uniuni mai transparente și mai democratice. Este o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocări ale anului. Drepturile cetățenilor și procesul democratic se află în centrul acestei dezbateri plenare unice.