Atacurile asupra presei urmăresc erodarea încrederii publice. Violența digitală împotriva jurnaliștilor devine o temă centrală a evenimentelor dedicate Zilelor Libertății Presei în Republica Moldova. Într-un context marcat de campanii de hărțuire online și dezinformare, redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, avertizează, într-un interviu acordat RFI, asupra unui fenomen tot mai vizibil: atacurile sistematice la adresa presei independente. Jurnaliștii și redacțiile independente sunt ținta unor atacuri zilnice, venite din partea unor persoane fără pregătire în domeniu, dar cu interese politice, care urmăresc discreditarea presei oneste, afirmă Victor Moșneag. Potrivit jurnalistului, miza acestor acțiuni nu este doar compromiterea unor instituții media, ci erodarea generală a încrederii publicului în presă. „Scopul este ca, în timp, oamenii să nu mai creadă nimic din ceea ce spune presa și să ajungă să creadă aceste surse alternative”, explică jurnalistul, subliniind riscul ca publicul să devină derutat și incapabil să distingă între adevăr și fals.

Telegram – infrastructura invizibilă a infracțiunilor digitale: de la droguri livrate fără contact la fraude și corupere electorală. Ziarul de Gardă constată că aplicația Telegram a devenit în ultimii ani un instrument important folosit de infractori pe internet - de la „magazine” de droguri ascunse în canale criptate până la scheme sofisticate de fraudă și rețele de corupere electorală. Datele Inspectoratului General al Poliției arată că problema nu ține doar de R. Moldova, ci de o transformare globală a criminalității, în care tehnologia îi ajută pe infractori să acționeze mai repede, să fie mai greu de prins și să câștige mai mult. Traficul de droguri este unul dintre cele mai sofisticate exemple de utilizare a platformei. Poliția descrie un sistem bine organizat, care funcționează ca o afacere: „crearea magazinelor online criptate (codate, n.r.) și securizate; controlul activității ilicite de la distanță și operarea din afara țării; reducerea riscului de identificare; recrutarea persoanelor pentru diverse servicii de transportare, distribuire, ambalare, porționare și depozitare”. Pe lângă utilizarea în scopuri infracționale, Telegramul joacă un rol central și în propagarea dezinformării. Platforma găzduiește sute de canale anonime care distribuie zilnic conținut manipulativ, fără mecanisme reale de verificare sau responsabilizare.

Jurnal.md revine la cazul lui Alexandru Bălan, exemplu al influenței Rusiei în RM; „Securitatea națională e mereu în pericol”, titrează publicația. Cazul fostului director adjunct SIS, Alexandru Bălan, readuce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului de securitate al Republicii Moldova și mecanismele prin care Federația Rusă își menține influența în regiune. Potrivit experților, cazul Bălan nu este unul izolat, ci reflectă un fenomen mai amplu de infiltrare și presiune asupra statului. Mihai Isac a spus la Jurnal TV că situația lui Alexandru Bălan trebuie analizată în contextul mai larg al relației dintre Republica Moldova și Federația Rusă, dar și al practicilor utilizate de Moscova în plan internațional. Expertul subliniază că securitatea națională rămâne vulnerabilă, iar cazul Bălan ar putea avea implicații juridice și pe viitor. Totodată, el atrage atenția asupra modului în care Rusia utilizează arestările și schimburile de persoane ca instrumente strategice. „Practic, Federația Rusă are în acest moment, sub diferite forme de arest, zeci de cetățeni ai statului Republica Moldova, cetățeni care pe parcurs ar putea să fie folosiți drept monedă de schimb pentru rezolvarea unor cazuri similare”. Expertul a mai subliniat gravitatea pozițiilor ocupate de Bălan în cadrul SIS și accesul acestuia la informații sensibile, dar și rețelele de relații dezvoltate în timp în afara țării.

Eliminarea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei stârnește un val de reacții politice, scrie Europa Liberă. Politicieni din diferite tabere critică excluderea din cursă a candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, la Primăria Orhei, pentru legături cu oligarhul Ilan Șor. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, spune că decizia are la bază argumente „temeinice”. La Orhei urmează să aibă loc alegeri noi ale primarului pe 17 mai, după ce fosta primăriță, Tatiana Cociu, aleasă din partea unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor, și-a dat demisia la finele anului trecut, când oligarhul fugar anunțase că-și sistează „proiectele sociale” din R. Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a susținut. Printre cei 10 candidați la Primăria Orhei este și unul dintre membrii echipei Partidului „Șor” de la Orhei – Victor Perțu. Acum, el candidează din partea Partidului „Democrația Acasă” – o formațiune care se declară pro-europeană, dar care promovează idei apropiate curentului suveranist. În urma unei sesizări depuse de candidatul înaintat la Orhei de partidul de guvernământ PAS, Sergiu Stanciu, CEC a constatat, pe 2 mai, că ar exista „un bloc electoral camuflat” între „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”, declarat neconstituțional și lichidat acum 3 ani, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu în cursa electorală. Liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a declarat că Perțu a fost eliminat din cursă „abuziv” și a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea de Apel. Într-o discuție cu Europa Liberă, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, s-a arătat convins că hotărârea CEC este „temeinică” și că va fi susținută, la necesitate, în instanțele de judecată. Postica a explicat că sunt situații care confirmă conexiunea dintre candidatul desemnat de „Democrația Acasă” și partidele afiliate lui Șor: la Agenția Servicii Publice nu există probe că Perțu și-a suspendat calitatea de membru al Partidului „Șor”, iar, în această campanie electorală, el a venit cu o echipă de actuali consilieri locali care, la fel, fac parte din alte partide. Cine este Victor Perțu, citiți pe pagina Europei Libere.

Unionismul, între destin și impostură – un editorial semnat de Alexandru Tănase pe Cotidianul, în care autorul atrage atenția la declarațiile președintei Maia Sandu în interviul publicației franceze Le Monde. Șefa statului a afirmat că o eventuală Reunire cu România ar putea accelera parcursul european al Republicii Moldova. Este pentru a doua oară în acest an când doamna Președinte Maia Sandu evocă ideea că o cale mai rapidă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar putea fi Reunirea cu România. La fel ca și prima dată, aceste declarații au fost formulate în cadrul unui dialog cu presa occidentală – un detaliu deloc întâmplător. Mesajul nu este adresat exclusiv publicului intern, ci, în mod evident, este calibrat pentru a fi receptat și înțeles în primul rând de către publicul european, acolo unde se decide, în ultimă instanță, ritmul și direcția extinderii Uniunii. Autorul subliniază că Moldova nu își poate permite acest lux al tergiversării. Integrarea europeană pentru Republica Moldova este o chestiune de supraviețuire. Nu o metaforă, nu un slogan – ci o realitate dură. Timpul lucrează în defavoarea noastră. Astfel, nu ne putem permite luxul unor proceduri sau a unor negocieri întinse pe decenii. Nu ne putem permite luxul de a trăi în iluzia că glonțul va trece, încă o dată, pe lângă tâmpla noastră, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. Președinta Maia Sandu nu are cum să nu înțeleagă aceste realități. În calitatea sa de șef al statului, dispune de informații și evaluări pe care publicul larg nu le are. Tocmai de aceea, aceste mesaje nu sunt întâmplătoare. Ele transmit o poziție fermă: Republica Moldova nu mai este dispusă să aștepte pasiv și să accepte un destin dictat din exterior. Din această perspectivă, graba cu care Maia Sandu caută soluții pentru a pune la adăpost cetățenii Republicii Moldova de amenințările rusești nu este doar explicabilă – este inevitabilă. Mesajul pe care îl transmite partenerilor europeni capătă o rezonanță aparte. Autorul subliniază că unionismul trebuie scos definitiv din zgomotul politicianist și așezat acolo unde îi este locul: în registrul proiectelor de prioritate națională, gândite nu pentru un ciclu electoral, ci pentru generații.