De ce „se plimbă” Maia Sandu după medalii prin Europa? Nu pentru medalii a mers Maia Sandu în recentul turneu prin Europa. Medaliile și aplauzele îmbunătățesc percepția Moldovei în UE, dar scopul șefei statului a fost să grăbească aderarea țării la UE, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-o analiză pentru DW Moldova.  De mai bine de doi ani, Moldova împinge „carul european” cu o viteză impresionantă pentru Bruxelles. Este țara cu cea mai înaltă rată de implementare a reformelor dintre toate statele candidate – 93%. Maia Sandu repetă de la orice tribună internațională de ce face asta: „Moldova nu are timp. Riscurile de securitate sunt foarte mari. Trebuie să ne grăbim. Aderarea la UE e cea mai realistă strategie de apărare a Moldovei”, iar Maia Sandu nu va lăsa Moldova fără o umbrelă de securitate, scrie autorul. Este al doilea și ultimul mandat de președinte al Maiei Sandu. În cei trei ani de mandat care i-au mai rămas, Moldova trebuie reintegrată și pusă la adăpost, pentru că o altă fereastră de oportunitate s-ar putea să nu mai apară. Există o guvernare proeuropeană monocoloră certă la Chișinău, există o Comisie Europeană care laudă Moldova și spune că este prioritate a UE. Și există 27 de state membre ale Uniunii care vor ca Moldova să facă parte din UE, inclusiv pentru a securiza și mai mult marea familie europeană.

Kaja Kallas va propune „cerințe” europene pentru Moscova. Printre ele, retragerea trupelor ruse din Transnistria. Deschide.MD scrie că miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta despre modul în care ar trebui abordate eventualele discuții viitoare cu Rusia, în contextul în care Ucraina insistă ca Europa să joace un rol în negocierile cu Moscova, iar SUA se concentrează pe războiul cu Iranul. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, intenționează să concentreze discuția de joi asupra „cerințelor" Europei față de Rusia, a declarat miercuri un oficial european. Este de așteptat ca șefa diplomației europene să-și prezinte viziunea asupra condițiilor europene, care includ, printre altele, un armistițiu, interzicerea prezenței ruse în țări precum Moldova și Georgia, precum și încetarea de către Rusia a activităților cibernetice, cu drone și de dezinformare care vizează Europa, a spus oficialul.

Lukașenko, apărător al suveranismului și adversar al Unirii, titrează RFI Moldova. Suveranismul european are un nou apărător. Este vorba de Aleksandr Lukașenko, liderul din Belarus. În această țară a avut loc o conferință internațională despre acest subiect, iar Lukașenko s-a întâlnit cu Igor Dodon și s-a declarat adversar al Unirii Republicii Moldova cu România. În Belarus, Igor Dodon participă la o conferință internațională care se numește: „Suveranitatea de stat și principiile relațiilor internaționale în condițiile multipolarității și diversității în secolul XXI”. Din perspectiva lui Dodon și Lukașenko, Republica Moldova își pierde din suveranitate și independență dacă aderă la UE, dar nu același lucru s-ar întâmpla dacă ar rămâne în CSI, organizație controlată de Moscova. Paradoxal este că deși Lukașenko este împotriva Unirii Republicii Moldova cu România, a semnat pentru intrarea Belarus în Uniunea Statală cu Rusia, o Confederație în care Minskul a cedat o parte din suveranitate către Moscova, notează autorul.

Ipocrizie și dublu standard. Lukașenko ține lecții de independență, critică ideea Unirii R. Moldova cu România, cu toate că a negociat integrarea Belarusului în Rusia. La același subiect, Cotidianul reține comentariul expertei Angela Grămadă: „Nu credeți toate prostiile despre Moldova și România ale lui Alexandr Lukașenko, când el este un unionist convins cu Rusia și cu Putin”. Experta în politici internaționale, Angela Grămadă, susține că Lukașenko aplică un dublu standard, căci, în urmă cu câțiva ani, chiar el discuta despre aprofundarea integrării Belarusului în Rusia, în cadrul Uniunii statale ruso-belaruse. Ea a explicat că în anul 2019, în contextul presiunilor politice și economice, Lukașenko ar fi acceptat să testeze ideea unei integrări mai profunde cu Rusia, proiect care, potrivit mai multor analiști, putea deschide calea pentru menținerea lui Vladimir Putin la putere prin intermediul Uniunii Belarus-Rusia. După protestele masive din Belarus din 2020 și izolarea internațională a regimului de la Minsk, Lukașenko a revenit la ideea unei integrări accelerate cu Rusia, devenind tot mai dependent politic și economic de Kremlin. Angela Grămadă susține că declarațiile lui Lukașenko trebuie privite cu scepticism și îi recomandă lui Dodon să analizeze mai atent relația liderului belarus cu Kremlinul.

Locuitorii UTA Găgăuzia, ținta unor experimente propagandistice agresive. Publicația Anticoruptie.md scrie că locuitorii din UTA Găgăuzia, de lungul ultimilor ani, au fost ținta unor experimente propagandistice brutale, prin intermediul televiziunilor rusești retransmise în regiune. Despre amploarea cu care au fost multiplicare mesajele anti-europene și anti-naționale de către unii politicieni pro-ruși, care au încercat să influențeze situația politică din autonomie, dar și convingerile locuitorilor din regiune, vorbește jurnalistul de investigație Vadim Cheptanaru, care realizează anchete jurnalistice pentru portalul Anticoruptie.md. El a constatat că operatorii de televiziune prin cablu retransmiteau nestingherit posturi TV rusești, care difuzează emisiuni politice și știri de propagandă agresivă. Asta, deși din martie 2022, programele ce incită la ură, război și discriminare au fost INTERZISE. Atât distribuitorii tv, cât și funcționarii autonomiei, sfidau reglementările naționale, iar dacă erau prinși pe picior greșit, invocau „specificul” local.  Între timp, locuitorii din UTA Gagauz Yeri erau zilnic asaltați de propagandiștii Kremlinului, care promovau deschis războiul și supremația rusă din... televizoarele lor de acasă.