Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Alexandr Slusari, "proiectele nu au primit o concluzie pozitivă din partea Guvernului" și, de asemenea, "nu au găsit un consens larg". El a menționat, de asemenea, că, în opinia sa, Centrul Național Anticorupție a subliniat numeroase neajunsuri ale proiectelor de legi și riscurile în cazul adoptării acestora.

"Îndemnăm să le excludem de pe ordinea de zi, întrucât reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și deschid calea federalizării R.Moldova", a spus el.

Socialistul Alexandr Suhodolski consideră "total greșit faptul că proiectele privind consolidarea autonomiei" sunt numite "un risc pentru statalitate și ordinea constituțională".

"La aceste proiecte au lucrat grupuri serioase de experți, care au arătat și dovedit multe pe diferite platforme. Dacă voi, stimați colegi, nu ați avut timp să le studiați pe parcursul celor 5 ani de existență a acestor proiecte, îmi pare foarte rău. Acolo sunt clar scrise normele care au fost stabilite în Legea privind statutul juridic special din 1994 - legea care a dus la pacea și dezvoltarea stabilă a regiunii noastre, autonomia Găgăuză ca parte a Republicii Moldova, Patria noastră, dacă ați uitat", a spus Suhodolski.

Deputatul "Pro Moldova", Andrian Candu, a propus amânarea examinării proiectelor astfel încât "la aceasta să participe și deputații autonomiei Găgăuze, precum și reprezentanții OSCE și Comisiei de la Veneția, care s-au angajat întotdeauna în promovarea unor astfel de subiecte".

Potrivit deputatului Platformei "DA", Dinu Plîngău, "proiectele în forma lor actuală conțin multe contradicții cu legea fundamentală" și, dacă vor fi aprobate, "pot fi ulterior recunoscute ca fiind neconstituționale".

În pofida obiecțiilor opoziției, proiectele de lege au fost incluse pe ordinea de zi.