Capitala și-a sărbătorit, luni, 14 octombrie, cu fast a 577-a aniversare, scrie Adevărul. Tradițional, în centrul orașului au fost înșirate tarabe cu bunătăți și obiecte de artizanat, iar pe scenă au urcat artiști din Moldova și România. Mierea, plăcintele, mezelurile, dulciurile și fructele au fost la mare căutare. De ziua Chișinăului, Muzeul de Istorie și Arheologie a Moldovei a primit o copie a documentului în care pentru prima dată se atestă orașul Chișinău. Aceasta a fost donată de șase tineri care au descoperit, că actul original se află în Polonia, la Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varșovia.

Un enigmatic milionar moldovean, investitor la aeroport, titrează Adevărul. Una dintre companiile rusești din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău este controlată de un milionar originar din Republica Moldova, relevă cotidianul. El are afaceri în domeniul transportului feroviar și nu este exclus să aibă planuri și pentru Calea Ferată.

Femeile Moldovei: ale nimănui, de ziua lor, observa Adevărul. Femeile din satele Moldovei: îmbătrânite prematur, mame, fără carnete de muncă, văduve, fără polițe medicale, bunici, cu pensii batjocoritoare, cu salarii mici... Vulnerabilitatea femeilor de la sate este determinată mai curând de lipsa de prețuire decât de factorii vizibili, mult trâmbițați prin rapoarte, precum lipsa apeductelor, electrocasnicelor sau gazificării, subliniaza Adevărul.

Constantin Tănase constata în Timpul ca azi prima limbă oficială a capitalei e totuși, rusa. Nici Primăria, nici Procuratura, nici societatea civilă nu observă că se încalcă barbar Legislația lingvistică. Autorul se întreaba ce am sărbatorit noi ieri? Înaltul nivel de cultură lingvistică a așa-zisei „publicități stradale”? Ritmul înalt de reperare a drumurilor? Puzderia de buticuri din mijlocul trotuarelor, sau denumirile rusești de firme, magazine?

Fiecare cu hramul său. Nicolae Timofti a mers acasă! titrează Ziarul Național. Președintele Nicolae Timofti a sărbătorit Hramul, la Florești, raionul în care s-a născut. Șeful statului le-a amintit floreștenilor că „în secolul XVII, localitatea Florești făcea parte din moșia ilustrului cronicar Miron Costin, care a scris «Letopisețul Țării Moldovei»”.