Autoritățile de la Chișinău par fi pregătite pentru un astfel de scenariu. În plus, în societatea moldovenească nu există în prezent un sentiment de revoltă, de protest în masă pe care Rusia încearcă să-l activeze, constată analistul Ion Tăbârță.

Trecând peste provocările rusești, rezultatul alegerilor din 28 septembrie a.c. este esențial prin faptul că menține deschisă calea spre reforme europene la Chișinău în perioada 2025-2029, perioadă care poate fi hotărâtoare și decisivă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Votul din 28 septembrie a.c. a legitimat  cursul european, contestat mult de către Rusia după referendumul din 2024, și a consolidat credibilitatea partenerilor externi privind aspirațiile de aderare la UE ale Chișinăului concluzionează autorul articolului de pe Veridica.

"Triumf pentru UE, înfrângere pentru Putin"- este titlul unui articol publicat de Deutsche Welle, care face trimitere, de asemenea,  la rezultatul alegerilor parlamentare din Rep. Moldova și aprecierile date votului de presa germană.

Alegerile legislative din Republica Moldova sunt un exemplu magistral de rezistență în fața tentativelor rusești de întoarcere a țării de la cursul ei pro-european, scriu analiștii de la Der Spiegel.

Deznodământul electoral din Moldova este primit cu un sentiment de ușurare în capitalele europene și cu profundă dezamăgire la Moscova, sugerează influenta publicație.

Presa germană notează și rolul serviciilor ruse, care ”au încins atmosfera dinaintea alegerilor cu zvonuri, între care acela că NATO ar concentra deja trupe pentru a ocupa Moldova”.

Publicația își încheie analiza subliniind dilema de fond a Republicii Moldova. 

”Problema principală a politicii moldovenești este că ea se prezintă din nou ca o luptă decisivă între Est și Vest. Războiul din țara vecină, Ucraina, și prezența trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria fac din Moldova un fel de stat de frontieră. Or, mulți moldoveni ar prefera să treacă de la marea geopolitică la micile probleme ale vieții lor cotidiene dificile”. 

„Summit european cu Zelenski și Maia Sandu la Copenhaga. Securitatea, în prim-plan” titrează un articol al Europei Libere despre Summitul Comunității Politice Europene  care s-a desfășurat ieri în capitala Danemarcei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, în cadrul reuniunii, că Rusia are capacitatea de a încălca spațiul aerian oriunde pe continent și a oferit din nou expertiza dobândită de țara sa în timpul războiului pentru a ajuta la contracararea acestei amenințări.

Președinta Maia Sandu a reprezentat  Moldova în cadrul evenimentului, în prima sa „ieșire” în Europa după victoria partidului fondat de ea, PAS, la alegerile parlamentare din 28 septembrie se menționează în articol.

Potrivit unui document organizatoric al summitului, Maia Sandu a fost „repartizată” la reuniune într-un grup de lideri care au discutat despre „securitate și rezistență” - împreună cu președinții Franței, României, dar și cu secretarul general NATO, Mark Rutte.

Declarațiile președintei Maia Sandu dar și liderilor europeni la Summitul Comunității Politice Europene de ieri de la Copenhaga se regăsesc într-un articol de pe portalul codtidianul.md cu titlul: „Alegerile din 28 septembrie au fost un test pentru democrație. Maia Sandu: Rusia a eșuat să captureze Moldova”.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au reprezentat „un test pentru democrație” și „o lecție pentru Europa”, au declarat liderii europeni în cadrul  Summitului Comunității Politice Europene, din Danemarca.

Șefa statului, Maia Sandu a explicat algoritmul procesului de rezistență a Republicii Moldova în fața ingerințelor rusești, mulțumind întregii comunități europene pentru suportul colosal oferit țării noastre.

Faptul că Federația Rusă sprijină, de ani de zile, anumite partide politice din Republica Moldova nu este o noutate.  Însă doar în ultimii doi ani au fost create cel puțin șapte formațiuni noi, cu obiectivul de a captura sau destabiliza țara, asigură președinta.

„Lecția pe care am învățat-o este că expunerea și prevenția funcționează. Acestea sunt cele două lecții care ne-au ajutat. Timp de un an, presa, inclusiv cea internațională, s-a infiltrat în aceste rețele și a arătat cum Rusia plătește oameni în Moldova, le oferă salarii lunare, îi învață cum să creeze sute sau mii de conturi și le trimite conținutul pe care trebuie să-l posteze.”, a adăugat Maia Sandu.

Spre deosebire de scrutinele anterioare, în 2025 autoritățile moldovenești au reușit să intervină eficient, blocând banii trimiși din Rusia și destructurând rețelele de corupere a alegătorilor, a declarat șefa statului.

„Ultimul parlament înainte de aderarea la UE.  Cine face și cine trage?” este titlul editorialului semnat de Alina Radu în Ziarul de Gardă.

Acum e clar: 55 de parlamentari au extrem de mult de lucru. R. Moldova e candidată confirmată la UE, dar războiul rusesc din Ucraina aduce în continuare multă insecuritate, probleme economice și financiare. Deci, în următorii 3-4 ani, statul acesta trebuie să aibă toate temele făcute impecabil pentru aderare. Nu este nicio zi de pierdut, iar sarcina nu e simplă, UE nu va închide ochii la unele chestiuni care sunt și cele mai dificile probleme din societate. Combaterea corupției e cea mai grea povară, căci timp de 30 de ani   cetățenii Republicii Moldova nu și-au văzut corupții la pușcărie, ci i-au văzut perpetuându-se prin parlament și guvern, prin fotolii publice, afectând și erodând încrederea în justiție și în stat.

Platoul de persoane extrem de corupte este plin și nu mai poate fi lăsat de-o parte. Este oare capabilă justiția din Moldova să îi condamne pentru toate cauzele de corupție pe Plahotniuc, pe mulțimea de acoliți ai acestuia, pe mulți afiliați ai lui Ilan Șor, dar și pe Igor Dodon, care de mult timp are dosare penale? 

În paralel cu această extrem de dificilă sarcină, guvernarea va trebui să asigure bunăstarea tuturor, investiții, reforme în multe domenii, drumuri bune, finanțarea necesităților sociale, depășirea crizelor energetice, deschiderea locurilor de muncă. Și, mai presus de toate, e imperioasă salvgardarea democrației, în care oamenii să aibă libertate totală de opinie, dar să nu existe spațiu pentru influențe maligne; să existe dreptul de a protesta, dar fără protestatari plătiți; să existe mass-media liberă, dar fără avalanșa de surse media rusești;

Întregul articol pe Ziarul de Gardă.