În urma unor experimente pe șoareci, oamenii de știință au anunțat că au găsit dovezi suplimentare că boala Parkinson își are originile în celulele din intestine și ajunge apoi la neuronii din creier. Mai mult, dacă este întreruptă calea de acces, boala nu mai ajunge la creier.

„Aceste descoperiri oferă dovezi certe ale rolului pe care intestinul îl are în boala Parkinson și ne oferă un model de a studia evoluția bolii de la început”, a declarat conducătorul studiului, Ted Dawson, director la Hopkins Institute for Cell Engineering și profesor de neurologie.

Boala Parkinson este caracterizată prin acumularea unei proteine cu defect de pliere, numită alfa-sinucleină, în celulele din creier. Acumularea acestor proteine duce la moartea țesuturilor nervoase, lăsând în urmă mari zone de materie cenușie moartă, denumite corpuri Lewy. Deoarece celulele creierului mor, ele afectează capacitatea unei persoane de a se mișca, gândi sau de a-și regla emoțiile.

Noua descoperire, fabuloasă pentru medicină, întărește și susține supozițiile făcute în 2003, de neuroanatomistul german Heiko Braak, care a arătat că persoanele diagnosticate cu boala Parkinson aveau acumulări de proteine alfa-sinucleină în părți ale sistemului nervos central care controlează intestinul. Apariția acestor proteine care afectează neuronii este corelată cu unele simptome timpurii ale bolii Parkinson, precum constipația.

Cercetătorii de la "Johns Hopkins" au fost curioși să vadă dacă proteina deformată alfa-sinucleină ar putea călători de-a lungul nervului vag, care funcționează ca un cablu electric de la stomac și intestinul subțire către baza creierului.

Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au injectat 25 de micrograme dintr-o proteină cu defect de pliere alfa-sinucleină, creată în laborator, în tractul gastrointestinal a zeci de șoareci sănătoși. Ulterior, cercetătorii au analizat țesutul cerebral al șoarecilor după una, trei, șapte și zece luni de la injecție.
Pe parcursul experimentului care a durat zece luni, oamenii de știință au observat că proteina alfa-sinucleină a început să se acumuleze în zonele în care nervul vag se conecta cu intestinul și a continuat să se răspândească în toate părțile creierului.

Rezultatul cercetării a arătat că proteina alfa-sinucleină poate fi transmisă din intestine către creier de-a lungul nervului vag, iar blocarea rutei de transmitere ar putea fi cheia prevenirii manifestărilor bolii Parkinson la nivel fizic și cognitiv.

„Este o descoperire interesantă pentru domeniu și prezintă o țintă pentru intervenția timpurie în boală”, a concluzionat Dawson.

sursa: antena satelor