"Explozia de la centrala de la Cernobîl și consecințele sale au transformat lumea", a declarat el cu prilejul unei deplasări în zona de excludere care înconjoară reactorul distrus pe o rază de 30 de kilometri.

"Sarcina noastră este de a transforma zona de excludere în zonă de renaștere" și "de a face totul pentru a întări securitatea nucleară pentru a evita ca astfel de catastrofe să se mai întâmple pe viitor", a adăugat șeful statului.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a organizat un eveniment pentru comemorarea celor mulți care "cu costul propriei sănătăți și al propriilor vieți au trebuit să lupte cu consecințele catastrofei", relatează dpa.

Peste 48.000 de oameni care au fost afectați de catastrofa nucleară trăiesc în prezent în Kiev, inclusiv persoane mutate și așa-numiți "lichidatori". Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la catastrofa nucleară, fiecare dintre ei au primit între 20 și 35 de dolari.

Pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl, aflat la circa 100 km nord de Kiev, a explodat în cursul unui test de siguranță.

Timp de zece zile, combustibilul nuclear a ars, degajând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, potrivit anumitor estimări, până la trei sferturi din Europa dar în special Ucraina, Belarus și Rusia, pe atunci republici sovietice.

Autoritățile sovietice au încercat să ascundă accidentul, Mihail Gorbaciov vorbind public despre el abia pe 14 mai.

Potrivit documentelor de arhivă publicate luni de Serviciul ucrainean de securitate (SBU), cel puțin trei pene s-au produs în centrala de la Cernobîl în 1982 și 1984, dar autoritățile sovietice le-au trecut sub tăcere.

Centrala de la Cernobîl, precum și cele de la Leningrad și Kursk (Rusia), care aveau toate același tip de reactoare, "sunt cele mai periculoase în ceea ce privește exploatarea lor, ceea ce poate avea consecințe amenințătoare", potrivit unui document al KGB datând din 1983 și publicat de SBU.

În total, 116.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în 1986 din zona din jurul centralei, care este în continuare aproape nelocuită și în ziua de azi. În anii următori, alte 230.000 de persoane au avut parte de aceeași soartă.

În patru ani, circa 600.000 de "lichidatori" au fost desfășurați la locul accidentului cu o protecție foarte scăzută împotriva radiațiilor pentru a stinge incendiul, a construi o mantie de beton care să izoleze reactorul accidentat și a curăța teritoriul din jur.

În prezent, bilanțul uman al catastrofei este în continuare subiect de dezbatere. Comitetul științific al ONU nu recunoaște oficial decât circa 30 de morți în rândul operatorilor și al pompierilor din cauza radiațiilor puternice de după explozie. ONG-ul Greenpeace a evaluat în 2006 la 100.000 numărul de decese provocate de catastrofă.

Centrala de la Cernobîl a continuat să producă electricitate până în decembrie 2000, când ultimul său reactor operațional a fost oprit la presiunea Occidentului.

După ani de tergiversări, o carcasă gigantică de oțel etanșă a fost instalată la sfârșitul lui 2016 deasupra reactorului distrus de explozie și a devenit operațională în 2019.

Având un preț de 2,1 miliarde de euro, finanțat de comunitatea internațională, această structură care trebuie să asigure securitatea sitului pentru următorii o sută de ani a acoperit vechiul "sarcofag" de beton, fisurat și instabil, și a permis o izolare mai bună a magmei radioactive rămase în reactor.

Chiar dacă autoritățile estimează că oamenii nu vor putea trăi în siguranță mai devreme de 24.000 de ani, situl atrage din ce în ce mai mulți turiști în căutare de senzații tari și Kievul dorește ca acesta să fie înscris în patrimoniul mondial al UNESCO "pentru a-l conserva și a le permite generațiilor viitoare să vadă tot cu propriii lor ochi", a subliniat luni ministrul culturii, Oleksandr Tkacenko.

"Cernobîl nu este un loc de divertisment, ci unul al memoriei și al turismului convenabil", a postat el pe Telegram.

Absența aproape totală a activităților umane în zonă a permis florei și faunei să prolifereze. Aici pot fi văzuți râși, vulturi pleșuvi, urși, elani sau lupi.

Sursa:Agerpres