„Senzația pe care am avut-o este că cineva încearcă să destabilizeze sau să testeze niște mașinării în întreaga regiune. Și asta mi se pare ceva care merită atenție din partea jurnaliștilor, pentru că lucrurile dacă sunt lăsate așa (…), atunci ei vor înainta și, vedem, prind în capcană minți care cumva cad în plasă pur și simplu.” Iar Dumitru Ciorici constată că intenția de răspândi știri false vine de undeva din Federația Rusă. ”În luna mai, în România, un raport Cyber Intelligence spune că Rusia își coordonează și investește mai mult în diminuarea autorității statului, încearcă să creeze haos, plasează anumite știri pe site-uri afiliate posturilor media, dacă pot să le spun, sau surselor media propagandistice din Rusia, apoi aceste mesaje sunt preluate de zeci de conturi false, sunt distribuite pe Facebook și în anumite grupuri foarte mari. Există și la noi în Moldova câteva astfel de grupuri, unul chiar, nu știu dacă pot să spun, Moldova 360. Deci, e un mușuroi, e un cuibușor de nebunii, unde se plasează toate aceste conspirații mondiale. Și iată acest raport din România din luna mai spune exact același lucru: se încearcă subminarea autorităților statului, introducerea haosului, vor să-i facă pe cetățeni să nu mai creadă în acțiunile pe care le întreprinde statul sau guvernarea”, spune jurnalistul.

”Drumul R. Moldova spre gestionarea pandemiei de COVID-19: De la declarații emoționante ale oficialilor, la scurte comunicate de presă”, titrează TVR Moldova. ”La începutul pandemiei eram deprinși ca seară de seară să ne vorbească oficialii. Se întâmpla în luna martie când premierul, președintele și ministrul sănătății mai că se îmbulzeau la microfon și nu știau cine să anunțe datele. Tot atunci, când numărul îmbolnăvirilor zilnice era în jur de 100, autoritățile ne asigurau că suntem în vârful pandemiei. Iar acum, când sunt confirmate în fiecare zi câte aproape 300 de persoane, nimeni nu-și mai face apariția la tribună, iar această responsabilitate a fost pasată comunicatorilor de presă care doar fac publice noile cifre”, constată jurnaliștii.

Gazeta de Chișinău publică un reportaj de pe Bacul de la Molovata, feribotul care asigură comunicarea cu malul stâng în condiții de pandemie și izolare militară a Tiraspolului. Articolul intitulat ”Râma albastră”, relatează modul cum se circulă cu bacul: ”Această ruginitură asigură pe timp de pandemie și izolare militară a Transnistriei, în zilele în care a fost apă în Nistru, bineînțeles, circulația pe cele două maluri ale Nistrului. Bacul circulă pe Nistru doar în condiții de vreme bună, atunci când nu este vânt, ceață, gheață și, evident, când este apă”. Autorul, Ilie Gulca, amintește că ”feribotul de la Molovata nu a fost înjghebat acum, spontan, de Chișinău, după starea de urgență instituită de Tiraspol, ci de cel puțin 28 de ani” și că de aproape trei decenii, ”Chișinăul nu numai că nu a construit un pod beteag, dar nu a băgat niciun ban în bacul de importanță vitală, care asigură subzistența locuitorilor din stânga Nistrului rămași încă fideli Republicii Moldova”.

Ziarul Național ironizează într-un pamflet declarației Parlamentului de condamnarea a traseismului politic. ”Este traseism și traseism. Dacă treci dintr-un partid în altul în interesele poporului, e una, iar dacă aplici traseismul în interes personal e altceva. În primul caz salutăm curajul și principialitatea traseistului, în al doilea caz condamnăm mercantilismul, ticăloșia și trădarea sa. (…) Deputații au condamnat traseismul, dar nu și folosirea pungilor cu bani, a faimoaselor „kulioașe”. Faptul e îmbucurător, înseamnă că deputații sunt realiști”, conchide autorul anonim al pamfletului.

Ziarul de Gardă publică un articol-dosar ”Un an fără Plahotniuc: Acuzații vs dosare fără finalitate”. La un an după ce Vladimir Plahotniuc, cel despre care s-a spus că a controlat prin șantaj și teroare R. Moldova între anii 2016 și 2019, a fugit din țară, niciun dosar penal deschis pe numele acestuia nu are finalitate. Nici anturajul acestuia, acuzat, la rându-i, de implicare în diverse scheme ilegale, nu a fost deranjat în această perioadă. Finul său de cununie construiește un nou partid care devine, pe zi ce trece, tot mai influent în Legislativ, iar „borsetka” Constantin Botnari nu figurează, nici la un an de la plecarea lui Plahotniuc, în vreo cauză penală. Politicienii, cei care promiteau anterior că Plahotniuc va sta la închisoare după ce ei vor veni la guvernare, vin cu diverse scuze și acuzații pentru a explica impunitatea lui Plahotniuc, constată jurnaliștii ZdG.

Iar portalul Anticorupție.md publică un interviu cu președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, oferit pentru Juridice.ro. „O instituție care dă impresia că se află în buzunarul celor ale căror acte și acțiuni trebuie să le verifice nu-și îndeplinește scopul pe care i-l prescrie Constituția”, afirmă aceasta. ”Din acest motiv, cred că orice tentative de a submina independența Curții Constituționale lovesc în chiar rațiunea de a fi a acestei instituții. Nu este afectată doar temelia instituției, așa cum sugerați, ci și temelia statului de drept”, a subliniat Domnica Manole.