Ziarul de Gardă analizează activitatea Cabinetului de miniștri condus de Ion Chicu, la împlinirea unei luni de la învestire. În opinia unor analiști politici, timp de o lună, Guvernul Chicu nu a înregistrat realizări importante. Totodată, aceștia susțin că premierul ar trebui să se detașeze de politică și să se axeze mai mult pe activitatea Guvernului. Ion Tăbârță, expert în politică, IDIS Viitorul afirmă că nu este clar cine conduce cabinetul de miniștri. ”Conduce oare Chicu care până la urmă este un specialist în domeniul finanțelor sau pur și simplu dumnealui execută niște comenzi venite de la Președenție? Din acest punct de vedere apar foarte multe dubii dacă acest Guvern este cu adevărat unul tehnocrat”, crede analistul. Un alt analist, Anatol Țăranu, este de părere că actualul Guvern continuă acele proiecte pe care a încercat să le implementeze Guvernul Sandu și, în același timp, ”cel mai mult, actualul Guvern s-a evidențiat prin faptul că au fost aduse critici Guvernului precedent și că au fost făcute mule promisiuni”. Politologul Roman Mihăieș a observat o legătură strânsă între Preșidenție, Parlament și Guvern, iar în plan extern, premierul ar încerca să aibă relații bune atât cu Vestul cât și cu Estul.

După scrutinul local general de pe 20 octombrie 2019, cei mai mulți dintre conducătorii de raioane și municipii din țară sunt exponenți ai Partidului Socialiștilor – circa 58%, aceștia au 20 de președinți de raioane și un primar de municipiu – Ion Ceban (Chișinău), notează TV8. Partidul Democrat are deocamdată 11 președinți de raioane (cca 30%), inclusiv președintele în exercițiu de la Criuleni. La rândul lor, partidele: Platforma Da, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul ȘOR au câte un președinte de raion, iar Partidul Nostru, un primar de municipiu – Renato Usatîi (Bălți). Deși conform procentajelor pe care le-au acumulat partidele în urma alegerilor de pe 20 octombrie Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM s-au clasat pe primele poziții, în cele mai multe dintre raioane partidele câștigătoarea nu au reușit să obțină un procentaj de peste 50%, astfel, în urma înțelegerilor la nivel local, cei mai mulți dintre președinții de raioane sunt reprezentanți ai Partidului Socialiștilor și ai Partidului Democrat.

Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, fosta prim-ministră Maia Sandu, susține că printre planurile formațiunii sale figurează și alegerile parlamentare anticipate, transmite IPN. „Noi știm cum au avut loc alegerile din februarie anul curent și cum unii au ajuns în Parlament”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Glavnoe” de la postul TVC 21. Potrivit ei, următorul scrutin parlamentar trebuie să aibă loc în baza sistemului proporțional de vot, având în vedere că majoritatea parlamentară precedentă a votat modificarea legislației în acest sens. Totodată, președinta PAS susține că există posibilitatea modificării legislației astfel încât să se revină la alegerea șefului statului de către Parlament, dar acest lucru trebuie făcut prin referendum, concomitent cu o decizie a legislativului. Maia Sandu motivează ideea respectivă prin faptul că sondajele de opinie publică arată că 90% dintre cetățeni își doresc să aleagă ei înșiși președintele.

Cotidianul reține că președintele Igor Dodon a afirmat că nu a renunțat la ideea de a introduce în școli studierea „limbii moldovenești” și a „istoriei Moldovei” și nici că nu va renunța niciodată, dar că acum nu este momentul pentru a face astfel de modificări. El a declarat, în cadrul unei emisiuni de la postul RTR Moldova, că dacă se vor propune astfel de inițiative acum „situația va exploda” și va apărea o „nouă criză politică”. „Noi nu am renunțat niciodată la aceste idei și nici nu vom renunța. Trebuie să facem totul la timp, atunci când ești sigur că vor fi rezultate. Atunci când eu sunt sigur, atunci dăm lovitura”, a declarat Igor Dodon.

Ziarul Național se referă într-o tabletă ironică la ideea lansată de ministrul Afacerilor Externe, Aureliu Ciocoi, potrivit căreia, dacă vrem ca Rusia să-și retragă trupele de ocupație de pe Nistru, trebuie să obținem recunoașterea internațională a neutralității seculare a Republicii Moldova. ”Nu aveți senzația de deja vu? În 1994, un alt ciocoi zicea că trebuie să fixăm în Constituție că suntem stat neutru, dacă dorim ca Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul nostru. Au trecut 25 de ani, iar tancurile și soldații ruși nu s-au clintit din loc, și ni se spune că acum trebuie să obținem recunoașterea internațională a neutralității, ca să putem pretinde să plece acasă. (…) De ce nu am proceda altfel? Să cerem Rusiei să recunoască prima neutralitatea Republicii Moldova. Dacă ea ne va recunoaște neutralitatea fără să-și retragă trupele, NATO și Ucraina vor pretinde să aibă și ele trupe pe teritoriul Republicii Moldova, înainte de a-i recunoaște neutralitatea. Va trebui să acceptăm și, în felul acesta, vom obține recunoașterea internațională a neutralității, apoi vom cere retragerea trupelor străine. Dar va dori Rusia să-și retragă trupele de pe Nistru, înainte ca să le retragă NATO și Ucraina? Puțin probabil”, se mai arată în Ziarul Național.