Expertul și-a exprimat nedumerirea cu privire la faptul că România nu a fost invitată să participe la o recentă videoconferință cu președintele SUA, Joe Biden, la care au participat liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei și ai altor state. „Geografic, România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, mai lungă decât a Poloniei. România e situată cel mai aproape de Crimeea, de Donbas. Nu Estonia, nu Norvegia, nu Italia. Sigur că poți să explici cu argumente raționale de ce nu ai fost invitat acolo, dar ai fi vrut ca român să fii și tu acolo, să contezi în discuțiile astea. Ai la graniță regiunea Odesa, Moldova cu Transnistria, unde sunt circa 1800 de militari ruși. Deci, Bucureștiul are interese de securitate de promovat acum. Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a menționat Armand Goșu.

Situația în materie de securitate care se creează în regiunea Europei de Est este una neclară. „Ce se va întâmpla nu cred că știe nici Putin cu exactitate. El, pur și simplu, ia decizii în funcție de context. Dar argumentele în favoarea faptului că e altceva decât a fost în ultimii ani sunt mult prea importante. Nu poți să spui că nu se întâmplă nimic grav, totuși Putin a dat un ultimatum Occidentului. De fapt, toată ideea acestor acorduri, felul în care sunt formulate condițiile din drafturile respective, aruncă în aer ordinea mondială din ultimii 30 de ani”, a remarcat expertul.

Vorbind despre scenariile în care ar putea evolua situația tensionată din Ucraina și despre marea vulnerabilitate a României în acest moment, Armand Goșu spune că trebuie luat în calcul scenariul posibil, conform căruia rușii ar putea întinde o capcană trupelor ucrainene în Donbas. „Sunt mai multe scenarii cu care se lucrează și cred că niciunul nu trebuie să fie scos din calcule. E mai puțin probabil, dar există și un scenariu în care americanii fac sau doar mimează niște mici concesii, rușii o să declare că sunt mulțumiți, Putin își salvează obrazul, o să fie un alt summit Biden – Putin și situația se detensionează. Nu aș exclude, dar e puțin probabil. În acest moment, mai probabil cred că este un alt scenariu: pentru că Putin a mers mult prea departe, el trebuie să dea o lovitură, dacă ar renunța și s-ar retrage fără să obțină nimic ar însemna o înfrângere”, a specificat expertul.

„Pentru el (Vladimir Putin, n.r.) e o problemă de prestigiu. În acest caz, sunt mai multe variante. Putin ar putea face ceva neobișnuit, o acțiune hibridă, în care să nu fie atât de evidentă agresiunea ca să nu declanșeze imediat sancțiunile Occidentului. În care Berlinul și Washington-ul se ceartă dacă e atac, incursiune, întâmplare nefericită sau… soldații ruși au alunecat pe o coajă de banană. Rușii pot să facă asta prin intermediul corpurilor de armată locale din Donețk și Lugansk – vorbim de 20 000 de oameni destul de bine antrenați, care ar putea să întindă o capcană trupelor ucrainene și să încerce să le atragă în niște lupte”, a opinat Armand Goșu.

Expertul nu exclude, chiar dacă i se pare foarte puțin probabil în acest moment, scenariul unui război pe un front mai mare. „Nu vă închipuiți că pleacă rușii spre Kiev cu tancurile. E o grupare prea mică, de doar 130 000 de oameni, pentru o operațiune de anvergură cum ar fi cea presupusă de ocuparea militară a Ucrainei”, a specificat Armand Goșu.

Un alt scenariu ar viza acțiuni cu mai multe brigăzi în zona Donbasului „și să forțeze spre sud, spre Mariupol, pe malul Mării Azov și apoi al Mării Negre. Să obțină un culoar teritorial, care să unească teritoriul Rusiei cu peninsula Crimeea. E clar că rușilor nu le ajunge doar acel pod minuscul de la Kerci. Peninsula Crimea în ultimii ani s-a deșertificat, se transformă în Sahara. Ei trebuie să găsească niște soluții pentru a menține viața în Crimeea. Ai anexat-o nu ca să o transforme în dune de nisip. Apoi, din Crimeea rușii ar putea avansa spre Odesa. Ăsta e un scenariu și mai puțin probabil, dar trebuie luat și el în calcul. Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia. Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”, a menționat Armand Goșu.