La capitolul transparența decizională, o parte din proiectele de acte normative cu impact major asupra interesului public n-au trecut expertiza anticorupție a CNA, fiind adoptate în regim alert de către guvernanți. Sunt de remarcat Legea bugetului pentru anul 2021 sau abrogarea „Legii miliardului”. Reprezentanții societății civile au condamnat degradarea calității actului de guvernare, atrăgând atenția asupra faptului că legile în cauză subminează bugetul public, pun în pericol relația cu partenerii de dezvoltare și riscă să destabilizeze situația macrofinanciară din țară. La capitolul combaterii corupției, doar circa jumătate din acțiunile Planului de Acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Integritate și Anticorupție au fost realizate integral. Autoritățile statului n-au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar și oficialii care au admis frauda, se spune în raportul Transparency International – Moldova.

Lasă de dorit și analiza modului în care a fost elaborat și implementat Planul de acțiuni pentru guvernare deschisă pentru 2019-2020, menționează Ianina Spinei.  Spre exemplu, subacțiunea privind sporirea transparenței activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea rezultatelor monitoringului financiar este considerată realizată, însă rezultatele monitorizării de către TI-Moldova a circa 40 de întreprinderi gestionate de stat atestă că o parte din ele ignoră exigențele legale privind accesul la informații, secretizând, de regulă, valoarea remunerației administratorilor și membrilor organelor de conducere, informațiile despre conflictele interese, achizițiile efectuate sau rezultatele controalelor. Deși legislația stabilește cerințe de plasare a informațiilor despre activitatea întreprinderilor pe paginile web ale acestora, doar în cazuri singulare paginile web conțin informații consistente.

În contextul celor constatate, Transparency International – Moldova recomandă includerea în Planul de acțiuni pentru guvernare deschisă a unor acțiuni specifice obiectivelor propuse, relevante principiilor Guvernării deschise, măsurabile și realizabile, revizuirea cadrului legal ce ține de accesul la informații, dar și asigurarea accesului ONG și mass-media la baza de date digitalizată a declarațiilor de avere și interese personale, cu opțiuni de sortare automată a datelor și de prelucrare a acestora. De asemenea, e recomandată inventarierea acțiunilor neimplementate anterior, cu eventuala includere a celor actuale în viitorul PAGD, asigurarea respectării de către APC a cerințelor referitoare la paginile web, prevenirea secretizării informațiilor cu caracter public în actele normative emise de APL, asigurarea respectării de către întreprinderile administrate de stat a cerințelor de dezvăluire a informațiilor și asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat.

Raportul „Guvernarea deschisă în Republica Moldova: probleme pe ordinea de zi” este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuția societății civile”, susținut de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Republica Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisa (OGP) în 2012, până în prezent fiind elaborate și implementate patru planuri de acțiuni.