Un guvern de sacrificiu sau unul de cursă lungă? – un subiect discutat de Europa Liberă cu analiștii politici. Noul guvern de la Chișinău pare să fie, mai degrabă, unul de cursă lungă, decât unul de sacrificiu, ce ar implementa reforme dureroase într-o perioadă scurtă, crede analistul Nicolae Negru, pe când Igor Boțan spune că acest lucru depinde de circumstanțe internaționale și chiar climaterice. Noul cabinet de miniștri este văzut ca unul al integrării europene, având ca primă sarcină să asigure reformele necesare înainte de încheierea negocierilor de aderare, în 2028, dar și să repornească motoarele economiei afectate de războiul din Ucraina și mai mulți ani de secetă.  „Un guvern de sacrificiu trebuia să facă o reformă administrativ-teritorială radicală, adică să nu se bazeze pe dorințele primarilor sau să încerce să împace capra și varza”, explică Nicolae Negru cu referire la faptul că reforma administrativ-teritorială nu a fost inclusă ca prioritate în programul de guvernare propus de Alexandru Munteanu, care face referire doar la continuarea procesului de amalgamare voluntară a primăriilor. Pe de altă parte, Igor Boțan, crede că eficiența și parcursul Guvernului Munteanu vor depinde de mai mulți factori regionali sau chiar naturali, cum ar fi secetele severe, care influențează drastic veniturile din agricultură și creșterea economică. El consideră că, după ce s-a demonstrat că Republica Moldova depinde de circumstanțe, programele trebuie să fie concise, „acolo trebuie să existe principalele priorități pentru guvern, susține Igor Boțan.

Ce trebuie să întreprindă noul Guvern pentru a stimula investițiile străine și dezvoltarea mediului de afaceri? – scrie Ziarul de Gardă. Dezvoltarea economică va fi prioritatea zero a noului Guvern, care își va asuma promovarea unor reforme importante pentru a pregăti R. Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Noul prim-ministru desemnat, Alexandru Munteanu, om de afaceri cu experiență internațională, susține că și-ar dori să înceapă acest proces „dacă nu în a cincea, atunci măcar în a treia viteză”. Acesta își propune atragerea investițiilor străine și dezvoltarea economică a țării. Care sunt primele reforme pe care guvernul condus de Munteanu ar trebui să le adopte pentru a stimula investițiile străine și dezvoltarea mediului de afaceri? Ce provocări sunt în prezent pentru mediul de afaceri din R. Moldova și ce poate întreprinde guvernul în acest sens? – la aceste întrebări răspund experții economici în Ziarul de Gardă.

Cotidianul reține oponia lui Alexandru Tănase, care este sceptic față de capacitatea Guvernului Munteanu de a atrage capital străin: „Nu e un silver bullet”. În opinia sa, noul premier trebuie privit mai degrabă ca un „administrator” decât ca un salvator economic, iar așteptările exagerate pot duce la dezamăgiri. „Cred că încercăm să generăm niște așteptări mult prea mari, care nu au nimic în comun cu realitatea. Domnia sa va fi un administrator al țării, un manager. Agenda Guvernului ar trebui să genereze așteptări pozitive, care să convingă mediul de afaceri internațional să privească mai optimist această zonă și să-și transfere sau lanseze afaceri aici, la noi”, a spus Tănase. El explicat că Republica Moldova este o economie mică, plasată între doi vecini puternici, România care este parte a Uniunii Europene și Ucraina, iar atragerea investițiilor va fi un proces lent și complex. El a adăugat că speră ca noul executiv să contribuie măcar la „recrearea imaginii țării” și la repornirea motoarelor economiei.

Tiraspolul își consolidează așa-numitul „hotar”, au loc lucrări de extindere a celui mai mare punct ilegal de control, relatează portalul Zona de securitate. La Bender/Tighina au loc lucrări de extindere a celui mai mare punct de control. Se întâmplă în condițiile în care regiunea transnistreană se confruntă cu o profundă criză economică. Recent, redacția a primit fotografii și filmări cu ample lucrări de reparație la punctul de trecere neautorizat Tighina–Chișinău. Potrivit informațiilor, regimul de la Tiraspol construiește o bandă suplimentară de circulație în punctul de control. Planul prevede și crearea unui „terminal vamal” pentru formalizarea și depozitarea mărfurilor. Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control nu a primit vreo notificare vizând desfășurarea acestor lucrări, acțiunea fiind unilaterală. „Aceste acțiuni încalcă principiile stabilite privind soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, deoarece în acordul respectiv este stipulat că pentru menținerea păcii este necesar dialogul și atingerea unui consens”, a comunicat pentru Zona de Securitate șeful delegației moldovenești în CUC, Serghei Golovaci. Încă în octombrie 2024, presa locală anunța că regimul separatist pregătește deschiderea unei noi benzi pentru transportul de mărfuri la punctul de control din Tighina. Administrația separatistă de la Bender spunea că pentru implementarea proiectului au fost alocate aproximativ 3,3 milioane de ruble din așa-zisul „fond rutier”. Alte 839 de mii de ruble erau prevăzute pentru instalarea gardurilor și aplicarea marcajului rutier. În decembrie anul trecut, șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, a venit personal la punctul de control. În pofida crizei economice prin care trece regiunea din cauza problemelor legate de livrările de gaze, regimul de la Tiraspol a considerat „prioritate” consolidarea așa-numitului „hotar de stat”, observă publicația.

Războiul informațional dus de Rusia în Republica Moldova a avut efect invers. Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, afirmă că Rusia a desfășurat un război informațional intens și agresiv în Republica Moldova, dar amploarea acestuia „a avut un efect invers”, determinând tot mai mulți cetățeni să conștientizeze manipulările și scopurile Moscovei. Diplomatul a explicat, într-un interviu pentru Veridica, faptul că moștenirea sovietică și politica de deznaționalizare impusă de URSS continuă să influențeze mentalități în unele regiuni, însă „punctul de neîntoarcere a fost depășit”, iar majoritatea moldovenilor și-au asumat o opțiune clară pro-europeană. Referindu-se la regiunea transnistreană, ambasadorul a descris-o drept „o zonă gri creată artificial de Moscova”, afirmând că formatul de negocieri 5+2 este astăzi ineficient. Paun Rohovei a pledat pentru demilitarizarea regiunii, retragerea trupelor ruse și transformarea misiunii de pace într-o misiune civilă internațională, sub egida ONU sau OSCE. În interviul pentru Veridica diplomatul ucrainean mai vorbește despre percepția de la Kiev a alegerilor din Republica Moldova, despre războiul informațional dus de Rusia și  importanța tandemului moldo-ucrainean pe calea integrării europene.