Mai mulți tineri experți din spațiul OSCE, precum și reprezentați ai Asociației de Politică Externă au lansat un studiu numit al „insulelor de cooperare”. Acestea au menirea de a restabili dialogul dintre Federația Rusă și statele Parteneriatului Estic. Directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru.

„Este o platformă unde este implicată și Federația Rusă, iar ținând cont că în momentul de față există în prezent o mare tensiune între relațiile statelor, inclusiv a celor din Parteneriatul Estic și aici mă refer la Ucraina, Moldova, Georgia, dar și state din UE, precum Germania, Franța, Polonia, România. Sunt state care din păcate nu reușesc să comunice cum au comunicat înainte cu Federația Rusă. Ideea insulelor de cooperare este de a restabili dialogul, chiar dacă nu există încredere între state, chiar dacă există anumite conflicte, care fie sunt înghețate, fie sunt în faza lor violentă, totuși pentru a depăși aceste probleme, noi trebuie să comunicăm.”

Experta subliniază și importanța unor astfel de insule de cooperare în cazul Republicii Moldova, având în vedere că după anul 2014, când FR a anexat Crimeea și s-a schimbat foarte mult contextul de securitate, Republica Moldova este într-o nouă situație în ceea ce privește propria-sa securitate. Influența pe care o are Federația Rusă în Republica Moldova trebuie să fie luată în considerare atunci când vorbim de politicile statului, susține experta.

Pe de ală parte, fosta vicepreședintă a Parlamentului, Liliana Palihovici, a amintit că așa-zisele insule de cooperare se aplică de mult timp în Republica Moldova, în cazul conflictului transnistrean, însă nu s-au obținut prea multe progrese. Totodată, ea a spus că nu vede o soluționare a conflictului transnistrean în următorii ani.

„Din experiența Republicii Moldova, vedem că toate negocierile și tentativele de cooperare pe subiecte separate se finalizează cu blocajul pe sistemul politic. De exemplu, de atâtea ori în negocieri s-a discutat și s-a ajuns la o înțelegere pe asigurarea accesurile cetățenilor pe pământurile lor. Părțile au semnat această înțelegere, în prezența observatorilor, dar cetățenii nici în această primăvară nu au avut acces la terenurile agricole(...) Moldova demult aplică principiul „insulelor de cooperare” și asta vine din inițiativa Guvernului central. Exemple sunt cooperarea pe domeniul educației: Republica Moldova a făcut cedări la apostilarea diplomelor și urma ca și cei din partea stângă să-și schimbe atitudinea față de școlile cu predare în limba română, dar acset lucru nu prea s-a schimbat(...) Republica Moldova a venit cu mai multe inițiative de cooperare pe subiecte specifice, care nu ar fi atât de conectate cu negocierea politică, din păcate, până la acest moment, aceste cooperări nu au adus prea mari progrese pentru identificarea soluțiilor pe conflictul transnistrean. Dialogul de cooperare pe anumite subiecte trebuie să fie garantat de observatori și de puteri internaționale, pentru a avea un rezultat. Atunci când se produc negocieri în formatul 5+2, parcă părțile se înțeleg, apoi partea stângă se întoarce, schimbă câteva cuvinte cu reprezentatul Rusiei și toată înțelegerea negociată timp de câteva zile se egalează cu zero. Atât timp cât negocierile nu sunt agreate și de marile puteri, ele nu mari șanse de succes.”

Masa rotundă a fost organizată de Asociația pentru Politica Externă (APE) în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) din Moldova.