Capitala Marii Britanii, Londra, este orașul în care s-au înregistrat cei mai mulți cetățeni moldoveni pentru a putea vota în cadrul alegerilor din 24 februarie, notează publicația Cotidianul. Astfel, 2357 de moldoveni din Londra au menționat că în ziua alegerilor parlamentare vor vota acolo. Pe poziția secundă se situează un alt oraș din zonă, capitala Irlandei, Dublin, în care s-au înregistrat 1245 de persoane. 965 de cetățeni ai Republicii Moldova au menționat Bucureștiul, în timp ce pe poziția a patra într-un clasament al orașelor cu cei mai mulți moldoveni înregistrați se situează capitala Franței, Paris, în care au indicat că se vor afla la 24 februarie 923 de moldoveni. Apoi urmează Milano, din Italia. unde s-au înregistrat peste 500 de persoane. Într-un top pe țări, cele mai multe înregistrări vin din Italia (5307), urmată de Marea Britanie (3551), România (2985), Germania (2223) și Franța (2008), mai observă Cotidianul. Publicația amintește că Guvernul urmează să decidă în această săptămână numărul secțiilor de votare deschise în afara țării și orașele unde acestea se vor regăsi, inclusiv în baza înregistrărilor făcute de către moldoveni pe site-ul CEC.

Adevărul publică un interviu cu scriitorul Vitalie Ciobanu, acordat pentru jurnaliștii.ro, în care acesta răspunde la întrebarea ”Cu ce se deosebește guvernarea lui Plahotniuc de „epoca Voronin“?”.

”Republica Moldova din epoca Voronin avea toate semnele unui faliment geopolitic în sensul că, spre deosebire de Țările Baltice, de exemplu, eșuase în a se constitui ca stat democratic, pluralist, ca stat de drept cu vocație europeană. Sub Voronin încă se mai putea vorbi de o linie de demarcație clară între pro-ruși și pro-occidentali (unioniști) și exista speranța smulgerii din această plajă a indeterminării și indeciziei geopolitice. Or, guvernarea actuala, regimul Plahotniuc, a aruncat totul în mâzgă, a scos la iveală bolile interne ale societății basarabene într-un moment în care Occidentul își întorsese fața către noi – vă amintiți, am fost câțiva ani, între 2010 și 2014, „povestea de succes“ a Parteneriatului Estic. Odată cu furtul miliardului de dolari din băncile moldovenești, totul a intrat în picaj”, răspunde Vitalie Ciobanu la întrebarea jurnaliștilor din România.

Timpul abordează un incident cu implicarea unui polițist de patrulare, care a refuzat să vorbească în limba rusă și a insistat să discute în română cu un locuitor din regiunea autonomă găgăuză. Acesta a transmis presei de la Comrat înregistrarea video a discuției, care a tratat subiectul în mod acuzator față de polițist, observă publicația Timpul.

”Nu trebuie să ne mire, dacă mâine Ambasada Rusa la Chișinău în unison cu Liderul de la Condrița va condamna „manifestările de fascism” ale poliției moldovenești. Faptul că, o atitudine absolut firească a unui ofițer de poliție, cetățean al Republicii Moldova, de a-i cere actele la control unui alt cetățean al Republicii Moldova, în limba de stat a Republicii Moldova s-a transformat în „breaking news”, demonstrează exact cât costă acest stat”, scrie publicația și continuă: ”Această atitudine este rezultatul direct al acțiunilor subversive ale Liderului de la Condrița în cârdășie cu stăpânii săi de la Moscova. Este rezultatul lipsei de reacție a Chișinăului, la incitărilor deschise la separatism, organizării așa numitelor referendumuri, ignorării interdicției impuse prin lege de a interzice canalele propagandistice TV rusești și tot soiul de acțiuni subversive ale serviciilor rusești. Chișinăul nu a reacționat niciodată hotărât la aceste manifestări de subminare a statului Republica Moldova!”, notează Timpul.

Agenția IPN publică o analiză semnată de Dionis Cenușă, referitoare la atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor.

”Natura îngrijorărilor cetățenilor pe parcursul ultimilor 5 ani nu s-a schimbat radical în Moldova, Ucraina și Georgia. Agresiunea Rusiei în Donbas nu încetează, la fel ca și mutarea neoficială a frontierelor georgiene în favoarea regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud, a căror independență  față de Tbilisi este asigurată de protectoratul militar rusesc. Totodată, dimensiunile corupției din Moldova și Ucraina rămân superioare eforturilor reale și celor pretinse ale autorităților. Situația economică și incompetența guvernelor naționale constituie domenii deplorabile, pe care cetățenii celor trei țări le semnalizează cu intensitate similară”, conchide autorul.

Portalul Mold-Street notează că pe parcursul anului 2018 datoria de stat internă s-a majorat comparativ cu situația de la începutul anului cu 480 milioane lei, cu referire la date ale Ministerului Finanțelor. ”În consecință pe 31 decembrie 2018, datoria de stat internă constituia circa 23,06 miliarde de lei și este cea mai mare din istoria Republicii Moldova. Cea mai mare parte din datorie, circa 56,7% -  o reprezintă cea pentru Valorile Mobiliare de Stat (VMS) emise pentru executarea a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, acordate de Guvern la finele anului 2014 și începutul anului 2015 pentru a "salva" cele trei bănci (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) controlate de Ilan Șor și implicate în frauda bancară”, scrie Mold-Street.