Autoritățile din Republica Moldova se confruntă cu o campanie coordonată de influențare ilegală a alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie, campanie orchestrată de o rețea criminală afiliată fostului oligarh fugar Ilan Șor și susținută financiar și logistic de Federația Rusă, a declarat șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Într-un interviu acordat publicației Veridica.md, Cernăuțeanu a afirmat că rețeaua „Șor” utilizează metode complexe de finanțare – de la transportul ilegal de bani în numerar și utilizarea cardurilor MIR, până la transferuri bancare prin aplicații criptate și criptomonede – pentru a influența alegătorii prin corupție electorală și dezinformare. „Aceasta nu mai este doar o structură politică. Este o rețea dezvoltată în zece ani care, în prezent, acționează în interesul Federației Ruse”, a spus Cernăuțeanu. Potrivit acestuia, doar în alegerile locale din 2023 au fost documentate transferuri ilegale în valoare de 39 de milioane de dolari, iar rețeaua a fost activă și în 2024, atingând un nou vârf în lunile august și septembrie. Oficialul a acuzat și rețeaua socială TikTok că nu cooperează cu autoritățile moldovenești în combaterea dezinformării. „Aproximativ 95% din solicitările noastre de ștergere a videoclipurilor sau suspendare a conturilor care promovau falsuri au fost respinse”, a precizat el. Cernăuțeanu a mai adăugat că persoane aflate în prezent în afara țării – inclusiv Marina Tauber și alți apropiați ai lui Șor – continuă să coordoneze activitatea rețelei, inclusiv fluxurile ilegale de bani și mobilizarea electorală.

ZDG analizează contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care urmează să aibă loc în mai puțin de trei săptămâni. Autoarea articolului, Aneta Grosu, subliniază importanța votului într-un stat parlamentar și se face apel la responsabilitatea cetățenilor de a alege conștient, pentru a contribui la consolidarea unui stat de drept. Campania electorală actuală este una fără precedent în istoria țării, atât prin numărul mare de candidați (23 de competitori – partide, blocuri electorale și independenți), cât și prin prezența multor candidați necunoscuți, ceea ce riscă să creeze confuzie și dezinteres în rândul alegătorilor, atrage atenția ziarista. Aceasta remară  distanța mare dintre politicieni și cetățeni, dar și faptul că mulți candidați nu înțeleg realitățile și nevoile actuale ale populației. Autoarea aduce în discuție „boala puterii” – Sindromul Hubris – o condiție a celor obsedați de putere, caracterizată prin aroganță și decizii periculoase, sugerând că mulți dintre politicienii moldoveni suferă de această afecțiune simbolică. Totodată, evidențiază promisiunile populiste și nerealiste ale mai multor concurenți electorali, inclusiv Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (condus de Dodon, Voronin și alții), dar și alte formațiuni precum CUB, Alternativa, PSD European, Blocul „Împreună” sau Partidul Nostru. Toți par să vină cu lozinci vagi sau reciclate, fără a demonstra credibilitate sau soluții concrete.

În final, Aneta Grosu sugerează că problema nu e numărul mare de candidați, ci lipsa lor de integritate, competență și viziune. Autoarea de la ZDG face un apel la alegători să voteze informat și responsabil, pentru a preveni perpetuarea corupției și a promisiunilor deșarte.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, atrage atenția într-o postare pe FB asupra mizei uriașe a alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova, unde confruntarea este strânsă între forțele pro-europene și partidele pro-ruse.

El subliniază că diaspora moldovenească, în special cea din Uniunea Europeană, joacă un rol crucial în rezultatul alegerilor, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale. Mulți dintre acești cetățeni au și cetățenie română, iar votul lor poate influența decisiv viitorul european al Republicii Moldova, dar și securitatea României.

Băsescu avertizează că o victorie a partidelor pro-ruse ar putea aduce la putere marionete ale Kremlinului, transformând Republica Moldova într-un stat aflat sub controlul Moscovei, chiar la granița estică a României.

În schimb, o mobilizare masivă a diasporei în favoarea forțelor pro-europene ar contribui la continuarea integrării europene a Republicii Moldova și la consolidarea securității regionale.

Analistul politic Valeriu Pașa avertizează că Federația Rusă plănuiește destabilizarea Republicii Moldova imediat după alegerile parlamentare din 28 septembrie, indiferent de rezultatul alegerilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Raport” al jurnalistului Nicolae Chicu, la care fac trimitere publicațiile Podul și Cotidianul.

Pașa susține că Moscova nu crede în victoria partidelor pro-ruse în alegeri libere și, prin urmare, mizează pe proteste, haos și instabilitate ca instrumente de influență. El îl menționează pe Igor Dodon, care deja a anunțat proteste începând cu 29 septembrie, deși afirmă că va câștiga alegerile – o atitudine interpretată ca parte a unui plan de destabilizareorchestrat de Kremlin.

Un alt „partener” al acestui plan ar fi Renato Usatîi, care propune formarea unui guvern tehnocrat, dar fără a intra în vreo coaliție. Pașa critică dur această abordare, numind-o nedemocratică și periculoasă, întrucât ar putea duce la crize politice frecvente, căderi de guverne și blocarea integrării europene a Moldovei – exact ceea ce ar dori Rusia. Pașa compară tacticile lui Usatîi cu cele folosite de Vladimir Plahotniuc în trecut – negocierea cu toate partidele pentru a-și spori influența. El remarcă și atitudini similare la alți actori politici, cum ar fi Ion Ceban și blocul „Alternativa”, care admit posibilitatea negocierilor cu partide pro-ruse, deși pretind că sunt pro-europeni.

NewsMaker se întreabă dacă Plahotniuc va fi extrădat pe 25 septembrie? Ziarul scrie că avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, acuză autoritățile din Republica Moldova că ar intenționa să transforme extrădarea clientului său din Grecia într-un „show politic” cu scop electoral, având în vedere apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Rogac susține că are informații din surse din Ministerul Justiției al Greciei conform cărora extrădarea ar putea avea loc în altă zi decât 25 septembrie, data anunțată oficial, dar autoritățile moldovenești ar cere public susținerea acestei date.

Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Atena, împreună cu fostul deputat Constantin Țuțu, în timp ce încercau să plece în Dubai. În urma reținerii, autoritățile au descoperit acte false, obiecte de lux și bani în vila lor închiriată. Țuțu a fost ulterior eliberat, însă Plahotniuc rămâne în detenție.