Televiziunile ruse au „cultivat” o coloană de zombi-putiniști și în Republica Moldova (Revista presei)
-
03 Iunie 2022 10:15
Nicolae Negru în Ziarul Național, trage câteva concluzii la 100 de zile de război în Ucraina. Între altele, ziaristul remarcă faptul că televiziunile ruse au „cultivat” o coloană de zombi-putiniști și în Republica Moldova. Au ieșit în scenă și agenții de influență ai Rusiei, camuflați până acum în stataliști-neutraliști și chiar unioniști. Cu războiul din Ucraina iese în evidență tot mai mult securitatea precară, vulnerabilitatea armatei naționale, absurditatea „neutralității” cu trupe ruse pe teritoriu, apărată cu patos, fariseic, de reprezentanții coloanei a cincea, subliniază Nicolae Negru.
Mădălin Necșuțu de la veridica.ro face radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare. Potrivit autorului, Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.Veridica prezintă câteva episoade majore pe care le investighează în prezent procurorii în legătură cu Igor Dodon, între care: Scheme cu energie și combinații cu barajul Naslavcea și Portul Giurgiulești, Dosarul „Kuliok”, afacerea Bahamas și altele. Actele sale de corupție și de servire a intereselor rusești sunt mult mai numeroase și au fost semnalate episodic de presa de investigație din Republica Moldova, scrie Veridica. Cazul Dodon este, prin importanța sa, unul esențial ca semnal de reformare a justiției, subliniază publicația. Atât pentru procurori, cât și pentru completele de judecată care vor delibera pe aceste acuzații. Rămâne de văzut dacă se va ajunge la acel echilibru dintre voința politică de reformare și o minimă dorință internă a sistemului judiciar de schimbare. În rest, în ceea ce îl privește pe Dodon, cariera sa politică este terminată. Cu o susținere tot mai mică din partea electoratului, fostul președinte nu poate nici măcar să mizeze pe faptul că o revoltă populară l-ar salva.
Liderii separatiști din Transnistria nu vor să piardă controlul asupra banilor și asupra puterii, titrează publicația electronică PressHUB.ro. Portalul publică un interviu cu Angela Grămadă, președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs România, expertă specializată pe cercetarea spațiului ex-sovietic, cât de greu este acest proces. Cu o justiție proastă, cu indicatori macroeconomici în scădere dramatică la fiecare criză mai mare, energetică sau de pe piețele financiare internaționale, cu un nivel de trai mai puțin atractiv, Chișinăul nu prea a avut recuzita necesară pentru a se face atractiv transnistrenilor, a declarat experta răspunzând la întrebarea, cât de posibilă este reintegrarea Transnistriei. Acest conflict nu mai este demult subiect important pe agenda cetățenilor din Republica Moldova. Majoritatea guvernărilor de la Chișinău au interpretat neutralitatea în sens de non-aliniere, care aduce și investiții minime în sistemul de apărare și securitate aș țării, mai afirmă Angela Grămadă.
Cifra reală a banilor care ajung în bugetul de stat de pe urma sechestrelor aplicate de ARBI este de trei ori mai mică decât cea anunțată de Ministerul Finanțelor , arată o investigație a ZDG. În perioada 2019-2021, în bugetul de stat au ajuns doar 11,9 milioane de lei de pe urma sechestrelor aplicate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, nu 30,7 de milioane de lei, așa cum reiese din datele prezentate anterior de Ministerul Finanțelor, în urma unei solicitări de informații a ZdG. Informația se regăsește într-un răspuns oficial oferit de către Serviciul Fiscal de Stat în contextul anchetei publicate anterior de ZdG în care am constat că deși Agenția indisponibilizează anual bunuri de miliarde, în bugetul de stat ajunge sub 1% din valoarea acestora.
În 2021 s-a înregistrat o scădere de peste două ori a numărului poștasilor în zonele rurale ale Republicii Moldova, arată un raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, citat de Mold-Street. Datele ANRCETI arată că în ultimii cinci ani numărul poștașilor de la sate s-a redus de circa trei ori. Reducerea poate fi explicată prin scăderea abruptă a trimiterilor poștale. Astfel un locuitor al Moldovei trimite în mediu doar o scrisoare pe an.