„Statele Unite vor avea „remușcări istorice” dacă se retrag din acordul nuclear", titrează Tehran Times citându-l pe președintele Hassan Rouhani. „Statele Unite nu pot amenința Iranul, care a rezistat unui război îndelungat împotriva Irakului", mai spune președintele republicii islamice, citat de New York Times, respingând amenințările președintelui Trump de a abandona acordul nuclear cu Iranul.

Același ziar american reține avertismentul președintelui francez, că ar putea izbucni un război în cazul retragerii Washington-ului din acordul cu Teheranul, prin care Iranul era de acord să-și sisteze programul nuclear.

Într-un articol publicat în exclusivitate, The Observer scrie că președintele Trump a angajat o firmă de spionaj israeliană pentru a obține "materiale incriminante despre diplomații lui Obama care au negociat pactul cu Iranul" și pentru a discredita acordul.

În ceea ce-l privește, dacă ar fi pus în fața unei opțiuni militare, premierul israelian Benjamin Netanyahu declară că ar prefera să nu amâne o eventuală confruntare cu republica islamică, după cum citim în The Telegraph. Cu precizarea că Israelul ar fi "pregătit pentru un război care să împiedice forțele iraniene să prindă rădăcini în Siria".

Iar Rusia atenționează că va reveni la "axa de rezistență" cu Iranul, în cazul în care acordul nuclear s-ar prăbuși, notează Jerusalem Post.

Și în timp ce alarma crește privitor la Orientul Mijlociu, ziarul turc Milliyet observă că în Orientul Îndepărtat, "pericolul izbucnirii unei confruntări s-a diminuat".

Constatare confirmată de New York Times, care informează că "Trump dă ordin Pentagonului să analizeze posibilitatea reducerii forțelor SUA din Coreea de Sud".

La rândul său, Phenianul ia decizia de a se alinia la ora Seoul-ului, renunțând la jumătatea de oră care separa timpul măsurat în nordul și respectiv în sudul Peninsulei Coreea, scrie Financial Times.

Revenim în Orientul Mijlociu, mai precis în Liban, unde duminică au avut loc alegeri, pentru prima dată după nouă ani și "după trei amânări pentru care cei 128 de deputați au invocat riscuri de securitate", notează Le Soir.

Le Monde apreciază că, la șase luni după ce era constrâns de Arabia Saudită să demisioneze, drept "represalii față de politica lui de concesii pentru mișcarea șiită proiraniană Hezbollah, angajată militar în Siria", premierul Saad Hariri este favorit al scrutinului.

Între timp însă, relațiile cu Arabia Saudită s-au normalizat aparent, notează același ziar parizian, adăugând că alegerile "ar urma să consacre restabilirea lui ca șef incontestabil al comunității sunnite și deci ca premier".

Dar votul din Liban este de fapt o "competiție între rivalii regionali Arabia Saudită și Iran", punctează Wall Street Journal.

Rusia se menține și ea pe radarul presei internaționale, înainte de învestirea președintelui Putin pentru un al patrulea mandat. Principalul opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, arestat sâmbătă pe marginea unei manifestații, alături de alți 1.600 de protestatari, "a fost eliberat duminică", scrie Le Figaro.

Iar agenția rusă Tass relatează că "au fost eliberate 80% din persoanele reținute pentru încălcarea ordinii publice în timpul unei acțiuni de protest", inclusiv minori.

Cu sau fără legătură cu învestirea președintelui Putin, Washington Post informează despre noua decizie a NATO, de a stabili un centru de comandă naval în Norfolk, Virginia, și de a reactiva A Doua Flotă a SUA "pentru a proteja Coasta de Est americană și Atlanticul de Nord în fața Rusiei".

"Decizia reflectă îngrijorările care iau amploare pe tot cuprinsul Europei și în cadrul NATO, stârnite de prezența militară sporită a Rusiei și patrulările sale în regiunea atlantică", remarcă The Guardian.