Cercetătorii au luat în considerare neoplasmele sistemului limfatic care au apărut la cetățeni suedezi cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani, în perioada 2007-2017. Răspunzând la un chestionar, 1.398 de persoane au declarat că au avut cel puțin un tatuaj, care au fost comparate cu un alt „grup de control” format din 4.193 de persoane care nu au fost diagnosticate cu acest tip de tumoare malignă.

Dintre cei cu limfom, 21% erau tatuați, în timp ce 18% dintre cei din grupul de control erau tatuați. „După ce am luat în considerare alți factori, precum fumatul și vârsta, am constatat că riscul de a dezvolta limfom era cu 21% mai mare în rândul celor care fuseseră tatuați”, au explicat cercetătorii.

Organismul percepe pigmentul ca pe o substanță străină (adică un antigen) care nu ar trebui să se afle acolo și, prin urmare, activează sistemul imunitar. Metalele (cum ar fi arsenicul, cromul, nichelul, plumbul, cobaltul), hidrocarburile policiclice și aminele aromatice primare se depun în ganglionii limfatici.

Airc (Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului) clasifică o mare parte dintre aceste substanțe chimice ca fiind cancerigene.

În mod surprinzător, s-a observat că numărul sau amploarea tatuajelor de pe piele nu modifică procentul de risc de inflamație.

Cercetătorii au observat că riscul de a dezvolta limfoame este cel mai ridicat la mai puțin de doi ani de la primul tatuaj, apoi scade între doi și zece ani după această dată și crește din nou de la vârsta de 11 ani.