Problemele de somn joacă un rol central în apariția și menținerea multor tulburări de sănătate mintală, însă cauzele acestei conexiuni sunt în continuare puțin înțelese, transmite G4Media. 

Un nou studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), oferă informații noi despre mecanismele cognitive și neuronale care leagă somnul de sănătatea mintală. Aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente și strategii de prevenire mai eficiente pentru condiții precum depresia și anxietatea.

Dr. Marcus Harrington, lector la Școala de Psihologie a Universității East Anglia (UEA) și autor principal al studiului „Memory control deficits in the sleep-deprived human brain”, a colaborat cu cercetători de la universitățile din York, Cambridge, Sussex și Queen’s University (Canada).

Deficitele de control al memoriei după pierderea somnului

Cercetarea a folosit metode de imagistică cerebrală pentru a arăta, pentru prima dată, că problemele de control al memoriei apărute după lipsa somnului sunt legate de dificultăți în activarea zonelor din creier care ajută la oprirea recuperării memoriei. Restabilirea acestor zone în timpul nopții ar fi influențată de somnul REM (somnul cu mișcare rapidă a ochilor).

„Amintirile unor experiențe neplăcute pot invada conștientul, deseori ca reacție la anumite elemente declanșatoare”, explică Dr. Harrington.

„Deși astfel de amintiri intruzive sunt o problemă ocazională pentru majoritatea oamenilor, ele pot deveni recurente, intense și deranjante în cazul persoanelor cu tulburări precum depresie, anxietate și tulburare de stres post-traumatic.”

Dr. Harrington sugerează că amintirile joacă un rol-cheie în modul în care interpretăm lumea din jur, iar eșecul în controlul memoriei ar putea explica parțial motivul pentru care privarea de somn duce la dereglări emoționale. O înțelegere mai profundă a mecanismelor care declanșează amintirile intruzive poate ajuta la ameliorarea stării emoționale și la atenuarea poverii globale a tulburărilor mintale.

Metodologia studiului

Cercetătorii au recrutat 85 de adulți sănătoși, cărora li s-a cerut să suprime amintiri nedorite, în timp ce activitatea cerebrală era monitorizată prin imagistică funcțională cu rezonanță magnetică (fMRI). Jumătate dintre participanți au petrecut o noapte de somn normal într-un laborator specializat, în vreme ce cealaltă jumătate a rămas trează toată noaptea.

În timpul procesului de suprimare a memoriei, participanții odihniți au prezentat o activare sporită a cortexului prefrontal dorsolateral drept — regiunea cerebrală responsabilă de controlul gândurilor, emoțiilor și acțiunilor — față de cei privați de somn. De asemenea, în grupul odihnit s-a observat o activitate mai redusă în hipocamp — zonă-cheie pentru recuperarea memoriei — în timpul încercărilor de a suprima amintiri neplăcute.

Printre cei care au dormit în laborator, participanții care au petrecut mai mult timp în faza de somn REM au evidențiat o mai mare capacitate de a activa cortexul prefrontal dorsolateral drept în timpul suprimării memoriei. Acest lucru sugerează că somnul REM are un rol în refacerea funcției de control prefrontal, crucială pentru prevenirea accesului amintirilor nedorite în conștient.

„În ansamblu, concluziile noastre subliniază că somnul joacă un rol fundamental în menținerea controlului atât asupra amintirilor, cât și asupra fluxului de gânduri”, afirmă Dr. Harrington.