Autorii atenționează că reducerea finanțării externe ar putea determina condiții bugetare mai austere și scăderea investițiilor publice. De asemenea, intensificarea retoricii anti-UE și, în special, amplificarea mesajului privind necesitatea de a denunța Acordul de Asociere cu UE, care vine constant din partea unor forțe parlamentare și a instituției prezidențiale doar consolidează starea de confuzie printre agenții economici. 

„Companiile sunt în expectativă și, cel mai probabil, până la alegerile parlamentare din 2018 nu se vor lansa în noi proiecte, fapt ce va conduce la prelungirea reculului investițional al sectorului privat. Totuși, cel mai dramatic scenariu pentru viitorul Republicii Moldova îl reprezintă posibila denunțare a Acordului de Asociere. Cea mai dură lovitură o va resimți sectorul privat, deoarece un asemenea pas va reduce accesul companiilor moldovenești pe o piață ce reprezintă destinația pentru aproximativ 2/3 din exporturile Republicii Moldova. Injectarea fondurilor externe - în special din partea UE – se va diminua simțitor, iar surse alternative de finanțare puțin probabil că vor fi identificate”, notează studiul. 

Chiar dacă se atestă o anumită convergență către nivelul statelor din Europa Centrală și de Est, Republica Moldova avansează prea lent și rămâne codașă. Pe viitor potențialul de creștere economică a Republicii Moldova, cel mai probabil, se va diminua, iar decalajul față de statele din Europa Centrală și de Est s-ar putea mări, potrivit aceluiași studiu. 

Pentru anul curent, Raportul prognozează o creștere a PIB cu 3%, care se datorează nu atât dezvoltării economiei, cât creșterii consumului, în urm majorării salariilor și a remitențelor.