La originea identificării acestei noi specii sunt patru fosile de păianjeni primitivi, prinși în ambră în urmă cu 100 de milioane de ani în actualul Myanmar.

Foarte bine conservate, specimenele fac obiectul a două articole diferite în revista "Nature Ecology & Evolution".

În afară de picioare, chelicere și de organele filiere (apendicele utilizate pentru a fabrica firele de mătase și a țese pânza), acest păianjen foarte vechi ar fi avut și o coadă acoperită cu păr scurt, care semăna puțin cu cea a scorpionilor.

Acest apendice ar fi putut permite "detectarea mediului", potrivit lui Paul Selden, din cadrul Institutului de paleontologie și al Departamentului de geologie al Universității din Kansas, coautor al unuia dintre studii.

Minuscul, în condițiile în care fiecare fosilă avea circa 7-8 mm lungime, incluzând cei 5 milimetri ai cozii, animalul a fost numit Chimerarachne yingi, o referire la Himera, monstrul hibrid al mitologiei grecești, pentru că reprezintă "un amestec curios de caracteristici vechi și moderne".

Din punctul de vedere al lui Paul Selden, Chimerarachne yingi ar fi o specie intermediară între păianjenii moderni, dotați cu organe filiere dar fără coadă, și foarte vechile Uraraneida (un ordin stins de arahnide, veri ai păianjenilor), care au trăit în urmă cu 380 până la 250 de milioane de ani și care posedau coadă, dar nu și organe filiere.

Chimerarachne yingi ar putea deci să fie specia de arahnidă "cea mai asemănătoare cu păianjenii". Potrivit cercetătorului, este posibil chiar ca unii dintre descendenții săi cu coadă să fie încă prezenți în pădurile din Myanmar.

Însă din punctul de vedere al echipei lui Gonzalo Giridet, de la universitatea Harvard, la originea altui studiu, Chimerarachne yingi ar fi ea însăși o Uraraneida și s-ar fi stins fără să lase în urmă descendenți.

Apăruți în urmă cu peste 300 de milioane de ani, păianjenii sunt acum prezenți pe întreg globul și sunt împărțiți în nu mai puțin de 47.000 de specii, notează AFP.

Sursa: Agerpres