Cu o lungime de 3.500 de kilometri, din Afganistan până în Myanmar, regiunea muntoasă Hindukuș-Himalaya (HKH) este considerată "al treilea pol" al Terrei de către oamenii de știință datorită uriașelor sale rezerve de gheață. Ele alimentează 10 cursuri de apă majore din Asia, precum Gange, Mekong și Fluviul Galben, de-a lungul cărora sunt structurate bazine ale populațiilor locale.

Or, modificările climatice amenință ghețarii de altitudine ai acestei linii muntoase, care deține cele mai înalte piscuri din lume, precum Everest și K2, potrivit unui vast studiu coordonat de International Centre for Integrated Mountain Development (ICIMOD), o organizație interguvernamentală cu sediul în Kathmandu (Nepal), rodul unei cercetări ce a durat peste cinci ani și la care au participat peste 350 de experți.

"Aceasta este criza climatică despre care nu ați auzit vorbindu-se", a declarat coordonatorul raportului, Philippus Wester, membru al ICIMOD, citat într-un comunicat de presă.

Chiar dacă națiunile planetei ar reuși să limiteze încălzirea climei de pe Glob la +1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială până în 2100, ținta Acordului de la Paris pentru climă din 2015, regiunea Hindukuș-Himalaya ar pierde oricum o treime dintre ghețarii săi. Această topire a ghețarilor nu va rămâne fără consecințe pentru cei 250 de milioane de locuitori din acei munți și pentru cei alți 1,65 de miliarde de oameni care trăiesc de-a lungul bazinelor fluviale din aval.

"Modificările climatice sunt pe cale să transforme piscurile montane acoperite cu gheață din regiunea HKH, aflate în opt țări, în roci dezgolite, în mai puțin de un secol. Consecințele pentru populațiile din regiune, deja una dintre regiunile muntoase cele mai fragile și riscante din lume, vor merge de la o agravare a poluării aerului până la o intensificare a evenimentelor climatice extreme", a avertizat Philippus Wester.

Potrivit raportului, regiunea va avea nevoie de o sumă cuprinsă între 3,2 miliarde și 4,6 miliarde de dolari pe an până în 2030 pentru a se adapta la modificările climatice, apoi de finanțări cuprinse între 5,5 miliarde și 7,8 miliarde de dolari pe an până în 2050.

sursa: AGERPRES