Uniunea Europeană ar trebui să mențină presiunea diplomatică la nivel înalt asupra Rusiei pentru a spori măsurile de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului, consideră autorii unui studiu în problema transnistreană, făcut public astăzi la Chișinău.

Autorii sunt de părere că autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă Republica Moldova mai atractivă și consideră că tactica pașilor mici este cea mai potrivită pentru procesul de reglementare transnistreană. 

În prezent nu există o poziție comună a principalilor actori implicați în procesul de reglementare a conflictului transnistrean – Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În această situație, potrivit unuia dintre autorii studiului Nicu Popescu, o cale rapidă de soluționare a conflictului ar fi periculoasă. Nicu Poescu a declarat că o piedică în procesul de soluționare a crizei transnistrene poate fi și dialogul pe care îl poartă Chișinăul cu Bruxellesul în privința liberalizării regimului de vize și mai ales a creării Zonei de comerț liber, care ar putea afecta atât economic cât și politic regiunea din stânga Nistrului.

Un alt autor, Leonid Litra a arătat că venirea lui Evgheni Șevciuk în fruntea administrației de la Tiraspol nu a influențat semnificativ procesul de reglementare transnistreană. În opinia sa, preluarea de către Ucraina a președinției OSCE, din 2013, ar putea impulsiona contactele directe dintre Chișinău și Tiraspol.

Autorii studiului s-au referit și la necesitatea majorării investițiilor în localitățile de pe malul drept al Nistrului, în special la Varnița și la Rezina, dar și la o implicare mai activă directă a Uniunii Europene în regiunea din stânga Nistrului. Șeful Biroului pentru reintegrare, George Balan, a declarat că în prezent se realizează mai multe proiecte care implică ambele maluri ale Nistrului.

În același timp, analistul politic Oazu Nnatoi a subliniat că, deși se vorbește mult despre reglementarea conflictului transnistrean, autoritățile de la Chișinău nu sunt pregătite pentru așa ceva.

Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.