Totodată, camerele speciale în care minorii abuzați sau martorii ai abuzurilor ar trebui să fie intervievați, chiar dacă există, în multe cazuri nu respectă condițiile prevăzute de lege și normele internaționale. Sunt câteva dintre concluziile unui studiu privind aplicarea procedurilor prietenoase în investigarea cazurilor cu implicarea copiilor sub 14 ani, elaborat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii în colaborare cu compania IMAS.

Chiar dacă instituția intervievatorului a  fost instituită acum doi ani, ca parte a Strategiei de reformă a sectorului justiției 2011-2016, în prezent în Republica Moldova nu există prevederi care să spună clar cine are dreptul să fie intervievator, cum și cine certifică această activitate. La nivel național doar șase intervievatori au trecut printr-un program de specializare recomandat de practica internațională, în condițiile în care necesarul pentru Republica Moldova ar fi de cel puțin 20,  a declarat pentru Radio Chișinău, președintele CNPAC, Daniela Sâmboteanu.

”Ceea ce a constatat studiul este că în anumite localități avem două camere de audieri amenajate, una în cadrul  judecătoriei și alte în cadrul procuraturii, dar niciuna nu corespunde unor standarde, niciuna nu are acces la un intervievator de calitate. În prezent în ceea ce privește intervievatorii, este doar la discreția factorului uman. Nu există un cadru care ar reglementa cum poate fi acreditat un intervievator, cum își obține acel certificat, sau cum este evaluată activitatea lui”, a declarat Daniela Sâmboteanu.

Aproximativ 10 camere de audiere în condiții speciale a copiilor victime ale abuzurilor sau martori ale acestor infracțiuni,  au fost amenajate pe parcursul anilor 2014 și 2015, potrivit șefului secției minori și drepturile omului din cadrul Procuraturii Generale, Iurie Perevoznic, care recunoaște că intervievarea în condiții speciale, se aplică cu dificultate în Republica Moldova.

”Trebuie să ținem cont de faptul că această instituție, a intervievatorului,  este una relativ nouă în Republica Moldova. Procurorii se confruntă cu multe probleme, inclysiv cu caracter organizatoric, cum ar fi asigurarea prezenței participanților în cadrul acțiunii de urmărire penală, asigurarea participării intervievatorului, probleme ce țin de remunerarea serviciilor diferitor specialiști implicați”, a declarat Iurie Perevoznic.

Studiul a fost elaborat în baza a 50 de interviuri printre care cu judecători, procurori, avocați, ofițeri de urmărire penală  și intervievatori din Anenii Noi, Leova, Soroca, Călărași, Ocnița și Cahul. Instruirea insuficientă a specialiștilor în domeniul audierii copiilor abuzați, necunoașterea legislației și neaplicarea ei în cea ce privește audierea minorilor victime ale abuzului, sunt doar câteva dintre concluziile studiului.   

Amintim că instituția intervievatorului a fost introdusă în Republica Moldova în 2014, și se referă la persoana invitată într-un proces pentru a intermedia audierea minorului victimă/martor al unui abuz.