Spre democrația locală în Republica Moldova sau de ce contează alegerile locale. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

  • 03 Noiembrie 2023 07:59
Spre democrația locală în Republica Moldova sau de ce contează alegerile locale. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag

Cercetările arată că în ultimele decenii numeroase națiuni europene au acordat prioritate îmbunătățirii democrației locale din cauza scăderii consistente a prezenței la vot și a provocărilor cu care se confruntă partidele politice în stabilirea unei legături semnificative între societate și domeniul politic. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece alegerile se află în centrul proceselor democratice, servind drept pivot pentru diferite funcții critice, cum ar fi agregarea preferințelor cetățenilor, determinarea conducerii, asigurarea răspunderii, gestionarea conflictelor și cultivarea unui sentiment comun de legitimitate al instituțiilor și al oamenilor care conduc societatea. În același timp, state membre ale Uniunii Europene precum Suedia, Finlanda, Țările de Jos, Germania și Franța rămân a fi piloni ai democrației, lăudându-se cu scoruri ridicate în Indicele Democrației. Ei au reușit acest lucru printr-o combinație de alegeri libere și corecte, o participare politică solidă și o protecție neclintită a libertăților civile, transmite IPN.

Republica Moldova, în schimb, se află la o răscruce provocatoare, o țară care luptă pentru integrarea europeană, deținând mult-râvnitul statut de candidat la UE. În prezent Moldova se află pentru a opta oară în pragul unui scrutin electoral local, programat pentru 5 noiembrie 2023. În acest exercițiu electoral vor fi aleși 898 de primari și 11.058 de consilieri locali, cuprinzând 9.972 de consilieri de sate, orașe și 1.086 de consilieri raionali/municipali, fiecare stabilit să servească un mandat de patru ani. După cum se subliniază în raportul Asociației Promo-LEX, aceste alegeri se confruntă cu provocările de traseism politic și racolarea aleșilor locali. Din nou, alegerile reprezintă un punct esențial în traiectoria democratică a națiunii. Practicile electorale locale contează, deoarece acestea fie împiedică, fie creează calea către o guvernanță democratică eficientă și către integrarea europeană. Și iată cum:

În primul rând, încrederea politică

Încrederea în instituțiile politice este adânc înrădăcinată în eficacitatea sistemelor juridice și în capacitatea acestora de a aplica legile, de a reglementa comportamentul social și de a asigura dreptatea. Printre actorii cheie în acest proces de consolidare a încrederii se numără politicienii și parlamentarii, precum și poliția și sistemul juridic. Atunci când ramurile administrației publice locale, cum ar fi primăriile, funcționează cu corectitudine și îmbrățișează practicile democratice, studiile au arătat deja că acest lucru promovează o cultură a încrederii și a cooperării între cetățeni. În astfel de medii, oamenii au mai multe șanse să acționeze corect, să se ajute reciproc și să aibă încredere unii în alții și să respecte normele comune care, la rândul lor, condiționează o societate democratică care funcționează bine. Prin instituții juridice, alese (indirect) de cetățeni, guvernele stimulează un comportament social de încredere prin susținerea și promovarea statului de drept, încurajarea valorilor democratice și furnizarea de servicii civile esențiale.

În peisajul dinamic al democrației moderne, procesul electoral este doar o fațetă a unui concept mult mai larg. Democrația se extinde dincolo de zilele alegerilor, întruchipând principiile egalității, libertății și angajamentului civic activ. Capacitatea de răspuns a reprezentanților aleși față de alegătorii săi este un factor determinant și esențial al calității reprezentării într-o democrație. Această responsabilitate include autorizarea reprezentanților prin procesul electoral și tragerea lor la răspundere pentru acțiunile efectuate de ei în numele poporului.

Suedia, ca multe alte țări nordice, este de mai mult timp celebrată ca un model pentru menținerea unor niveluri ridicate de încredere socială și politică. Această încredere poate fi urmărită de la înființarea statului bunăstării, care reprezintă un sistem complet integrat de guvernare a unei societăți bazat pe încredere reciprocă. Acest lucru a fost investigat și dovezile subliniază că încrederea socială ridicată acționează ca un factor de descurajare puternic împotriva corupției, instabilității sociale și ratelor ridicate ale criminalității. De asemenea, contribuie la bunăstarea individuală, promovând o satisfacție ridicată a calității vieții și o viață mai sănătoasă. În națiuni precum Suedia, Finlanda, Țările de Jos, Germania și Franța, democrația nu se limitează la actul de a vota, ci este componentă ancorată în structura societății și cuprinde principii precum drepturi de vot egale, condiții de concurență echitabile pentru partidele politice, libertatea de exprimare, o mass-media diversă și independentă și implicarea activă a cetățenilor din medii diverse în modelarea discursului public. Aceste elemente contribuie colectiv la o democrație înfloritoare și la o societate în care încrederea între cetățeni și instituțiile lor rămâne puternică.

În al doilea rând, implicarea cetățenilor în luarea deciziilor

Implicarea și participarea cetățenilor la procesele de luare a deciziilor la nivel local se află la baza unei democrații robuste. Sistemele democratice eficiente necesită un angajament constant pentru alegeri regulate, incluzive, transparente și credibile. Țări precum Finlanda, Germania, Țările de Jos, Franța și Suedia acordă o valoare imensă rezistenței statelor și societăților, care este legată în mod inerent de fundamentul democrației, statului de drept și apărării drepturilor omului. Prin actul votului cetățenii își manifestă dedicarea față de aceste principii fundamentale.

Pentru o proiectare eficientă, implementare și acceptare publică a politicilor, infrastructurii și serviciilor, implicarea cetățenilor în procesele de luare a deciziilor este esențială. Indicele OCDE de guvernanță a infrastructurii privind participarea părților interesate oferă o dinamică asupra performanței țărilor în elaborarea de orientări naționale pentru implicarea părților interesate (cetățeni). Printre cei mai performanți la acest indice este Finlanda și se remarcă cu un scor de 0,66, depășind media OCDE de 0,52. Aproximativ 49% dintre inițiativele cetățenești din Finlanda se preocupă de trei domenii de politică principale: 1) asistență medicală, bunăstare socială și locuință, 2) libertăți individuale, drepturi civile și aplicarea legii și 3) funcționarea guvernului și a procedurilor politice.

Procesele participative au trecut printr-o reformă semnificativă, îndreptându-se către o mai mare incluziune și reprezentare a tuturor cetățenilor în statele membre ale UE. Orașele încorporează din ce în ce mai mult organisme reprezentative ale societății civile în roluri consultative și de codecizie. Raportul Eurocities arată cum administrațiile orașului pot propune inițiative asemănătoare inițiativelor cetățenești și, în cazuri precum Reims, Franța, au instrumentele pentru a sugera propuneri de buget participativ. Rotterdam, în Țările de Jos, permite asociațiilor să solicite cogestionarea spațiilor publice dacă pot demonstra o gestionare mai bună a acestor zone decât administrația orașului. Bonn din Germania a înființat Biroul de coordonare pentru participarea cetățenilor, care servește ca punct central de contact pentru politicieni, oficiali din administrație și cetățeni. Simultan, Berlin a elaborat un manual privind participarea cetățenilor, tradus în linii directoare specifice sectorului și proiectelor, care amplifica în continuare angajamentul local și procesele de luare a deciziilor.

Moldova: unde suntem?

În Moldova, drumul către încrederea politică și implicarea cetățenilor încă se confruntă cu obstacole semnificative, așa cum evidențiază diverse rapoarte și evaluări. Potrivit raportului SCORE Moldova 2022, angajamentul civic rămâne la un nivel persistent scăzut, arătând o îmbunătățire minimă comparativ cu 2017. Pentru a reduce acest decalaj, atât autoritățile locale, cât și cele centrale trebuie să se angajeze în eforturi de sensibilizare menite să sporească sentimentul de reprezentare resimțit de populație. Această abordare poate stimula implicarea civică și o mai mare deschidere între diferitele segmente ale societății. Implicarea cu grupurile care percep niveluri scăzute de reprezentare și implicarea acestora în dialog și procese de luare a deciziilor poate servi la consolidarea angajamentului lor față de viața civică în Moldova.

Deși calea Moldovei către încrederea politică și implicarea cetățenilor poate fi marcată de provocări considerabile, este de remarcat faptul că încrederea în autoritățile publice locale rămâne relativ solidă. După cum raportează Promo-Lex, în perioada 2019-2023, aceste autorități locale au câștigat un nivel mai ridicat de încredere din partea cetățenilor decât omologii lor centrali. Această rezistență în încredere reprezintă o trambulină spre o societate democratică mai implicată și mai încrezătoare.

Cu toate acestea, manualul Consiliului Europei privind participarea cetățenilor subliniază în continuare că Moldova se confruntă cu provocări esențiale, în special cu transparența, responsabilitatea, implicarea cetățenilor și încrederea cetățenilor în guvernul lor. Țara a cunoscut o scădere puternică a încrederii în autorități de la marele furt de 1 miliard de dolari din trei bănci în 2014. Corupția, ca provocare majoră, continuă să submineze principiile democratice și statul de drept, rezultând în decizii și alocări de resurse care de multe ori nu se aliniază cu interesele publicului și consolidează puterea politică în cadrul câtorva persoane. În consecință, liderii politici și instituțiile își pierd legitimitatea și încrederea publicului, diminuându-le capacitatea de a guverna eficient.

În același timp, raportul Starea Globală a Democrației a subliniat în mod constant impactul coroziv al corupției asupra tranziției Moldovei la democrație. Într-o evaluare paralelă, Freedom House la fel a scos în lumină natura omniprezentă a corupției, legăturile strânse dintre persoane politice influente și interese economice puternice și deficiențele substanțiale din sectorul justiției și ale statului de drept. Dovezile din acest raport afirmă că persoanele de afaceri influente și bogate (oligarhi), exercită un control semnificativ asupra politicii naționale atât la nivel național, cât și la nivel local. Această influență reprezintă o provocare substanțială pentru responsabilitatea politică față de electorat. În special, guvernul rus s-a confruntat cu acuzații de imixtiune în treburile moldovenești, adesea prin legăturile sale cu oligarhi precum Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Mai mult, diverse segmente ale industriei mass-media din Moldova sunt dominate în mare măsură de posturi afiliate partidelor politice și oligarhilor.

Aceste dinamici subliniază complexitatea și provocările asociate peisajului politic al Republicii Moldova, unde influențele politice, economice și mediatice se intersectează și influențează procesele democratice. Rădăcinile acestor tendințe alarmante din Moldova sunt complicate și cu mai multe fațete, legate cu moștenirile istorice ale țării, subdezvoltarea economică și influența factorilor externi, exemplificate în special de războiul Rusiei în Ucraina. Și în timp ce practicile electorale pot fi transferate din surse externe, democrația în sine nu poate fi pur și simplu importată – ea necesită cultivare zilnică și trebuie să fie îmbrățișată cu toată inima de toate părțile interesate.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
8,24
Cer acoperit de nori
Umiditate:76 %
Vint:3,6 m/s
Fri
10
Sat
8
Sun
7
Mon
6
Tue
7
Arhivă Radio Chișinău